Politic-Social

Marian Rosca povesteste ca a fost trimis sa-si faca un set de analize recomandate de medicul specialist, insa la laborator i s-a comunicat ca plafonul pentru luna in curs este epuizat, desi nu trecuse nici macar jumatate din luna. Costul pe care ar fi trebuit sa il suporte din buzunar: aproape 1.000 de lei. "Cotizez la fondul de sanatate de 25 de ani si, in tot acest timp, abia daca am facut de cateva ori analize uzuale. Nu este normal sa mi se spuna ca s-a terminat plafonul si ca trebuie sa platesc atat de mult." In fata acestor situatii repetate, a fost initiata o petitie publica pentru eliminarea plafonarii analizelor medicale decontate. Semnatarii cer autoritatilor sa clarifice modul de finantare si sa asigure continuitatea accesului la pachetul de baza pentru care toti asiguratii platesc lunar contributii obligatorii. Presedintele Asociatiei Responsabile cu Informarea si Protejarea Asiguratilor (ARIPA), explica faptul ca peste 17 milioane de romani platesc lunar contributia la sanatate, insa accesul lor la analize paraclinice este blocat in mod constant de plafonul impus furnizorilor de servicii. "In esenta, noi, cei peste 17 milioane de persoane asigurate in sistemul de sanatate, contribuim luna de luna prin plata contributiei la asigurarile sociale de sanatate, asa numitul CASS, care in cele mai multe cazuri, cel putin in cazul salariatilor, se opreste direct la sursa si se vireaza la FNUASS, Fondul National de Asigurari Sociale de Sanatate. Asadar, noi ca asigurati ne indeplinim obligatia de a ne plati aceasta contributie, iar statul, prin legislatia specifica, ne spune ca ne asigura sanatatea. O forma initiala a asistentei medicale este realizarea si oferirea de analize paraclinice, asa se numesc aceste analize, de la binecunoscutele analize de tiroida, de colesterol si asa mai departe, pana la analize mai complexe si mai costisitoare, precum rmn-uri, CT-uri si altele. Din pacate, exista un plafon, plafon impus laboratoarelor de analize, laboratoare care, in general, sunt entitati private, dar asta nu ar trebui sa fie io problema." Rosca atrage atentia ca plafonul duce la intarzieri periculoase, pacientii fiind trimisi sa revina peste una sau mai multe luni, termen complet nerealist atunci cand exista suspiciuni de boala. "Acest plafon se aplica fiecarui furnizor de servicii medicale, respectiv analize paraclinice. In momentul in care acest plafon se termina, o persoana asigurata, daca merge la laboratorul respectiv sa solicite efectuarea de analize, ii se spune ca nu mai este plafon si trebuie sa revina ori luna viitoare, ori peste doua luni, ori peste trei luni, in functie de cum au buget laboratoarele respective. Din pacate, persoanele asigurate nu pot sa astepte sa intarzie efectuarea analizelor, pentru ca odata ce ai primit o recomandare, in general, fie de la medicul de familie, fie de la medicul specialist, ca trebuie sa efectuezi niste analize, trebuie sa le efectuezi cat mai repede, pentru ca acolo e clar ca exista o suspiciune de boala, de afectiune de sanatate." "Mecanismul actual blocheaza dreptul la sanatate" Presedintele ARIPA spune ca mecanismul actual blocheaza efectiv dreptul la sanatate si ca multi romani sunt obligati sa plateasca din buzunar sume foarte mari, uneori chiar in primele zile ale lunii, cand bugetele laboratoarelor se epuizeaza. "Acest plafon restrictioneaza, de fapt, dreptul la efectuarea analizelor si, pana la urma, dreptul la sanatate. Nu este normal, foarte multe persoane se confrunta cu problema aceasta. Mai mult, se pare ca exista si suspiciunea de abuz, pentru ca unii furnizori de servicii medicale de analize paraclinice profita de sintagma "s-a terminat plafonul" cu care oamenii s-au obisnuit deja. Si chiar daca ei mai au plafon sau mai au buget pentru analize, prefera sa spuna ca plafonul s-a terminat si pacientii sunt indrumati sa-si fac analize contra cost." Platim fara sa stim daca plafonul este realmente epuizat? Marian Rosca spune ca lipsa transparentei permite abuzuri, iar pacientii, neavand acces la date reale privind bugetele laboratoarelor, ajung sa plateasca fara sa stie daca plafonul este intr-adevar epuizat. "Oamenii normal ca, nestiind, neavand un acces transparent, sa stie clar daca intr-adevar plafonul la laboratorul respectiv s-a terminat sau nu, cei mai multi sunt nevoiti sa mai scoata din buzunar suplimentar bani pentru a-si efectua analizele atat de necesare. Pentru ca, asa cum spuneam, boala nu asteapta dupa alocarea plafonului luna viitoare sau in alta luna." El a oferit si propriul exemplu, in care a platit din buzunar un RMN, desi este asigurat, pentru ca toate laboratoarele din zona i-au transmis ca nu mai au buget. "Am fost nevoit sa parcurg 50 de kilometri la un laborator care mi-a spus ca nu mai are plafon si ca trebuie sa platesc. Am platit atunci chiar 800 de lei, fiind o suma mare, cu toate ca sunt asigurat. O alta problema semnalata de Rosca este modul in care sunt folosite contributiile la sanatate. El spune ca banii nu merg direct catre servicii medicale, ci trec prin ANAF si pot fi realocati de stat in alte directii. El aminteste ca relatia dintre stat si contribuabil functioneaza ca un "contract social" in care ambii trebuie sa-si respecte obligatiile: asiguratii platesc, statul trebuie sa garanteze accesul la servicii medicale. Mai mult, el semnaleaza ca sute de persoane au confirmat public ca se confrunta cu aceeasi situatie, semn ca problema este una sistemica, nu punctuala. Ce spune ministrul sanatatii Vizavi de acest subiect, Ministrul Sanatatii, Alexandru Rogobete, a declarat recent ca plafonul pentru analize medicale exista doar in sistemul privat, nu si in cel public. El ii indeamna pe pacienti ca atunci cand primesc recomandare pentru analize sa mearga la ambulatoriile de stat, unde investigatiile sunt gratuite si nu exista restrictii de plafon. Rogobete a dat exemplul unei paciente care nu a gasit plafon la mai multe clinici private, dar si-a putut face analizele imediat la un ambulatoriu public, in ziua urmatoare. "Inca o data spun: plafon pentru analizele medicale exista doar in privat. Daca nu doriti sa le platiti si nu mai exista plafon in acele cabinete, mergeti in sistemul public, in ambulatoriul de specialitate, pentru ca acolo nu exista plafon si ele pot fi facute gratuit", a declarat Rogobete. Insa realitatea ambulatoriilor publice este ca nu sunt la fel de primitoare ca cele private, iar riscul de a veni acolo cu o boala si a pleca din ambulatoriu cu alte trei este mult mai mare. "Stim foarte bine ca oamenii merg in laboratoare private pentru analize pentru ca pana la urma nu e nicio diferenta. Devreme ce un laborator privat este in contract cu Casa de Asigurari, asiguratul nu plateste, indiferent daca merge la privat sau la public. Pentru asigurat lucrurile sunt aceleasi, asta daca nu mentionam faptul ca la privat este mai curat, este mai amabil, fata de spitalele publice unde stim ca te duci cu o boala si pleci cu alte trei", a afirmat Marian Rosca. Cate spitale, dispensare si cabinete medicale are Romania? Romania dispune, potrivit datelor INS, de 554 de spitale publice si private, la care se adauga 163 de unitati cu internare de zi, in anul 2024. La nivel national functioneaza peste 500 de ambulatorii de specialitate si ambulatorii integrate spitalelor, aproape 80 de policlinici, peste 180 de dispensare si aproximativ 1.000 de centre medicale de diagnostic si tratament. Pe langa acestea, exista 96 de centre de sanatate si in jur de 10.300 de cabinete ale medicilor de familie. Ministrul Rafila, spre finalul mandatului sau anunta ca 70 de spitale din toata tara urmau sa beneficieze de investitiile PNRR pentru dotarea si modernizarea ambulatoriilor. Mai mult, el mentiona ca vor fi extinse si echipate ambulatoriile de specialitate pentru a aduce serviciile medicale performante mai aproape de oameni, un indiciu cat se poate de clar ca acestea nu se ridica la standardele necesare. In prezent, nu este clar daca si cand acest plan (legat de ambulatorii) va fi continuat, intrucat noul Ministru al Sanatatii recunoaste problema finantarii insa a mentionat anumite schimbari, incepand cu 2026, odata cu noua reforma. Conform declaratiilor sale recente, acesta este constient ca resursele actuale nu sunt suficiente, motiv pentru care vrea sa aduca "bani noi" prin asigurari private complementare. Desi am specula sa o numim intentie de privatizare completa, ar putea fi mai precis o asa-zisa reforma a modelului de finantare. Rogobete nu spune clar ca vrea sa desfiinteze CNAS, insa intentioneaza sa introduca competitie, astfel incat sistemul sa fie mai sustenabil financiar. "Din punctul meu de vedere, adevarata reforma va fi atunci cand vom reusi sa spargem monopolul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS). Iar acest lucru se face prin introducerea de noi asiguratori in sistem, care sa colaboreze in mod institutional, evident transparent , cu statul si de abia atunci vom putea vedea o reforma reala, pentru ca indiferent de cate implicari legislative am face, indiferent cat le reasezam si le regandim, absolut necesar, de altfel, daca nu vom ajunge sa finantam serviciile medicale atat in mod public cat si in zona privata, intr-un mod corect, conform costurilor reale ale sistemului , vom ajunge de fiecare data la finalul anului sa avem aceleasi discutii si anume ca este nevoie de o suplimentare de la bugetul de stat pentru bugetul CNAS", declara in luna octombrie ministrul.