Cultura si divertisment

Secolele IX si X sunt cunoscute sub denumirea de Era Vikinga, din cauza frecventei atacurilor flotelor daneze, suedeze si norvegiene asupra coastelor nordului Europei. Aceste invazii incep in anul 793, odata cu primul atac viking consemnat in Europa, indreptat impotriva insulei si manastirii Lindisfarne din Anglia, si nu vor inceta pana in secolul al XI-lea, noteaza Historia.National Geografic. Motivele care explica expansiunea vikingilor tin de cauze sociale si politice determinate de aparitia unei schimbari climatice care a modificat, timp de secole, conditiile de viata din Scandinavia. Optimul Climatic Medieval i-a obligat pe normanzi sa isi paraseasca pamanturile in cautarea unor noi bogatii si a provocat marea schimbare care a dus la aparitia Ereii Vikinge. Putine pamanturi fertile si un climat ostil Primii protagonisti ai invaziilor vikinge proveneau din Danemarca, regatul viking cel mai apropiat de coastele Europei. Inainte de Optimul Climatic Medieval, terenurile fertile ale Danemarcei erau limitate la campiile din interior, departe de mlastinile si zonele umede de pe coasta, unde danezii puteau cultiva cereale rezistente la frig, precum secara, ovazul si orzul. In Norvegia, situatia era si mai dificila. Putinul pamant fertil se concentra la baza vailor si fiordurilor, iar competitia pentru terenurile productive provoca numeroase conflicte intre iarli si clanurile vikinge. In plus, iernile lungi duceau la recolte mici si adesea insuficiente pentru a hrani populatia. Optimul Climatic Medieval La sfarsitul secolului al VIII-lea si inceputul secolului al IX-lea, Soarele a inceput sa manifeste o activitate intensa, fapt cunoscut astazi datorita studiilor de paleoclimatologie. Aceasta stiinta analizeaza botanica, documentele istorice si datele meteorologice pentru a intelege impactul schimbarilor climatice asupra societatilor din trecut. Activitatea solara ridicata a dus la o crestere constanta a temperaturilor, care a afectat in special Atlanticul de Nord. Acest lucru este cunoscut datorita studiilor asupra inelelor copacilor, ghetii glaciare si depunerilor lacustre. Productivitatea terenurilor din Danemarca si Norvegia a crescut semnificativ, ceea ce a dus la o crestere demografica neobisnuita. Venirea Optimului Climatic Medieval a avut numeroase consecinte pentru vikingi. Terenurile lor, odinioara putin fertile, au inceput sa ofere recolte mai bogate si de mai buna calitate, au fost introduse noi specii de legume, iar vanatoarea a devenit posibila si in lunile de iarna. Populatia din Norvegia si Danemarca a inceput sa creasca intr-un ritm fara precedent, iar curand a devenit evident ca pamantul nu putea sustine o asemenea densitate demografica. Marea, singura cale de iesire a vikingilor Cresterea constanta a temperaturilor de-a lungul secolului al IX-lea a provocat o competitie acerba pentru pamant, din cauza cererii generate de populatia in crestere. Razboaiele dintre iarli, regi si capetenii vikinge au devenit un fenomen endemic, alimentat de consecintele Optimului Climatic. In cele din urma, regii, mari proprietari de terenuri, au reusit sa se impuna in fata micii nobilimi si sa puna bazele primelor regate scandinave. Abundenta terenurilor fertile si, mai ales, existenta oraselor si manastirilor slab aparate din Anglia si de pe coastele Imperiului Carolingian nu le erau necunoscute vikingilor. Comercianti inainte de a fi pirati, normanzii stiau ca Europa le putea oferi oportunitati mai bune decat pamantul lor natal suprapopulat, iar astfel au inceput invaziile pe mare. Primele incursiuni vikinge consemnate in Anglia, Franta, Spania si Portugalia au fost expeditii de jaf, menite sa obtina prada. Regii nu participau la aceste campanii si, adesea, ele erau conduse de iarli apartinand micii nobilimi vikinge, precum Bjorn "Coasta de Fier" sau legendarul Ragnar Lothbrok. Aceasta nobilime inferioara avea nevoie sa castige faima si bogatie departe de propriile teritorii, din cauza competitiei acute pentru pamant provocate de Optimul Climatic Medieval. Totusi, pe masura ce temperaturile continuau sa creasca, vikingii au inceput sa fie interesati de mai mult decat aurul si bijuteriile manastirilor. Venise momentul sa colonizeze gheata. Sosirea in Groenlanda si America de Nord Optimul Climatic Medieval a provocat o incalzire a Atlanticului de Nord, care a prelungit verile si a redus intinderea ghetii arctice in lunile de iarna. Vikingii norvegieni au colonizat insulele Feroe inainte de a ajunge in Islanda, la mijlocul secolului al IX-lea, iar cronicile vremii descriu abundenta fermelor si chiar existenta pomilor fructiferi, datorita cresterii temperaturilor. Clima blanda i-a incurajat pe vikingi sa se extinda si mai mult spre nord. La sfarsitul secolului al X-lea, norvegianul Erik "Cel Rosu" a reusit colonizarea Groenlandei, o "tara verde" pentru primii care au indraznit sa ii dea acest nume. Totusi, acest lucru facea parte dintr-un plan al lui Erik de a atrage mai multi colonisti in noile sale teritorii. Insulele din nord-estul Americii de Nord au cunoscut, la randul lor, prezenta vikinga, datorita retragerii ghetii provocate de Optimul Climatic Medieval. Capetenia islandeza Leif Eriksson a intemeiat asezari in Newfoundland in jurul anului 1000 si a numit noul pamant Vinland, "tara viilor", datorita conditiilor favorabile cultivarii strugurilor. Un lucru imposibil in prezent si care ajuta la intelegerea importantei Optimului Climatic Medieval pentru evenimentele din Era Vikinga.