Cultura si divertisment

Concluziile sugereaza ca monitorizarea obiceiurilor la volan ar putea deveni un instrument important in identificarea timpurie a riscurilor asociate bolii Alzheimer sau accidentelor rutiere, scrie Science Alert. Cum se schimba comportamentul la volan Echipa de cercetare a analizat datele de mobilitate rutiera pentru 56 de persoane diagnosticate cu tulburare cognitiva usoara (MCI), comparandu-le cu 242 de participanti fara probleme cognitive, avand varsta medie de 75 de ani. Intr-un interval de monitorizare de pana la 40 de luni, dispozitivele GPS instalate in vehicule au inregistrat automat rutele si frecventa deplasarilor. Studiul arata ca persoanele cu MCI: conduc mai rar, aleg mai putine destinatii, prefera rute familiare si simple, depasesc viteza mai rar. Chiar si dupa ajustarea datelor in functie de varsta, nivel de educatie si risc genetic pentru Alzheimer, diferentele s-au mentinut constant. Doar analiza datelor GPS a identificat corect persoanele cu MCI in 82% dintre cazuri, iar combinarea lor cu evaluarile cognitive standard a ridicat acuratetea la 87%. Un instrument de monitorizare non-invaziv Potrivit neurologului Ganesh Babulal, unul dintre autorii studiului, monitorizarea comportamentului rutier este "o metoda discreta, cu impact redus, care poate reflecta capacitatea cognitiva reala a unei persoane". Cercetatorii subliniaza ca sofatul implica coordonare, atentie si memorie - functii afectate in stadiile incipiente ale declinului cognitiv. Urmatorul pas va fi extinderea cercetarii la grupuri mai numeroase si mai diverse, incluzand factori suplimentari precum tipul de vehicul, zona geografica si alte afectiuni medicale. In paralel, echipa accentueaza nevoia de a respecta autonomia, confidentialitatea si drepturile persoanelor monitorizate, chiar daca studiul ar putea preveni viitoare accidente prin interventii precoce.