Politic-Social

Stelian Ion, fost ministru al Justitiei, sustine ca, intr-un stat de drept, astfel de situatii nu pot fi tratate ca "balbe tehnice". Responsabilitatea revine conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar "presedinta Lia Savonea nu se poate ascunde in spatele tacerii". "Ieri (luni - n.r.), la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cadrul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, s-a discutat interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscala: daca lipsa raportului de expertiza de specialitate atrage sau nu neregularitatea actului de sesizare a instantei si restituirea cauzei la procuror. Problema nu este una pur teoretica. De aceasta interpretare depinde soarta unor dosare grele de evaziune fiscala. Grav este insa altceva: minuta deciziei a aparut initial intr-o forma, iar ulterior a fost modificata in sens exact opus. Mai intai: lipsa expertizei NU atrage neregularitatea. Apoi, "peste noapte": lipsa expertizei determina neregularitatea si restituirea dosarului. Indiferent care va fi solutia finala, simplul fapt ca o minuta se schimba radical, in sens favorabil inculpatilor, ridica suspiciuni extrem de serioase. Nu vorbim despre o virgula sau o eroare materiala, ci despre o "inadvertenta" care poate arunca in aer anchete de mare coruptie si evaziune fiscala. Si apare o intrebare legitima: Cum se face ca astfel de "erori" nu sunt niciodata in defavoarea infractorilor?", se intreaba Stelian Ion. Decizii schimbate peste noapte Fostul ministru atrage atentia ca acest episod nu este izolat: "El se potriveste perfect cu relatarile recente ale judecatoarei Raluca Morosanu, care a descris presiuni si mesaje transmise in sistem potrivit carora evaziunea fiscala n-ar trebui tratata ca o infractiune penala grava, ci mai degraba ca o chestiune administrativ-fiscala, iar judecatorii ar trebui "sa inteleaga" aceasta perspectiva. Toate acestea afecteaza grav increderea publicului in justitie. Cand deciziile se schimba peste noapte, cand mesajele din varful sistemului relativizeaza infractiuni grave, iar consecintele favorizeaza constant inculpatii, nu mai vorbim despre simple disfunctionalitati, ci despre aparenta unor practici profund nelegitime. Intr-un stat de drept, astfel de situatii nu pot fi tratate ca "balbe tehnice". Responsabilitatea revine conducerii Inaltei Curti. Iar presedinta ICCJ nu poate ramane indiferenta si nu se poate ascunde in spatele tacerii atunci cand asemenea anomalii se produc sub conducerea sa. Sigur, va spune ca a fost o simpla "eroare tehnica"". Replica ICCJ Iar ICCJ a transmis, marti, intr-adevar, clarificari in legatura cu "eroarea tehnica". "Potrivit dispozitiilor art. 41 din Regulamentul de ordine interioara al Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa incheierea deliberarii, completul de judecata intocmeste minuta hotararii, care este semnata de toti cei 9 judecatori ce au participat la solutionarea cauzei. Aceasta minuta reprezinta actul oficial si autentic ce consemneaza solutia adoptata de complet. Diferenta aparuta intre cele doua versiuni publicate ale aceleiasi hotarari nu reflecta o schimbare a solutiei pronuntate, ci este rezultatul unei erori umane de publicare, survenita in procesul de afisare a documentului. Continutul eronat a fost rectificat imediat ce neconcordanta a fost identificata, prin raportare la minuta semnata de judecatori, singura care are valoare juridica", arata Instanta Suprema. Potrivit documentului citat, la nivelul Inaltei Curti a fost declansata o verificare administrativa "avand ca scop prevenirea unor situatii similare in viitor". "Aceasta situatie nu afecteaza valabilitatea hotararii pronuntate si nici caracterul ei obligatoriu pentru instante, astfel cum rezulta din minuta legal semnata a completului de judecata", a mai transmis ICCJ.