Politic-Social

Arheologii au banuit anterior ca oamenii au folosit unelte din lemn cel putin la fel de mult timp ca si cele din piatra, dar, din cauza naturii mai fragile a lemnului, majoritatea dovezilor au putrezit.

Acum, folosind microscopia 3D si scanerele micro-CT pentru a examina 187 de artefacte din lemn de la Schoningen, in Germania, arheologul Dirk Leder de la Oficiul de Stat pentru Patrimoniu Cultural din Saxonia Inferioara si colegii sai au confirmat suspiciunile.

"Lemnul a fost o materie prima cruciala pentru evolutia umana, dar numai in Schoningen a supravietuit din perioada paleolitica intr-o calitate atat de mare", explica arheologul Thomas Terberger de la Universitatea din Gottingen.

In mijlocul acestei rezerve de artefacte din lemn, cele mai mari cunoscute din Pleistocen (de acum 2.58 pana acum 11.700 de ani) se aflau cel putin 10 sulite, sapte bastoane de aruncat si 35 de unelte domestice. Toate au fost sculptate din lemne cunoscute ca fiind atat flexibile, cat si dure, inclusiv molid, pin si larice.

Uneltele prezentau dovezi clare ale unei tehnici de despicare cunoscute anterior ca fiind folosite doar de oamenii moderni, precum si semne de cioplire, razuire si abraziune, conform Science Alert.

"Modul in care uneltele din lemn au fost fabricate cu atata maiestrie a fost o revelatie pentru noi", exclama arheologul paleolitic de la Universitatea din Reading, Annemieke Milks.

Prelucrarea lemnului pana la nivelul de sofisticare descoperit este un proces lent si in mai multe etape, care necesita multa rabdare si previziune. Mai mult, varsta uneltelor coincide cu perioada in care neanderthalienii au devenit dominanti in Europa, depasind alte specii umane timpurii.

"S-a dovedit ca acesti pre-Homo sapiens si-au confectionat unelte si arme pentru a vana vanat mare", a declarat Terberger pentru Franz Lidz de la New York Times. "Nu doar comunicau impreuna pentru a dobori prada, dar erau suficient de sofisticati pentru a organiza macelarirea si prajirea."

Aceste abilitati puternice de vanatoare sunt probabil mult mai vechi decat artefactele din lemn gasite la Schoningen, sustin cercetatorii. Ar fi asigurat accesul oamenilor la surse de hrana de inalta calitate timp de generatii.

"De asemenea, [vanatoarea] ar fi asigurat populatii sustenabile chiar si in partile mai putin favorabile ale Europei in timpul Pleistocenului si ar fi contribuit la extinderea ariei de raspandire a oamenilor pe tot globul", scriu Leder si echipa in lucrarea lor.

In mod incredibil, cercetatorii au gasit, de asemenea, dovezi de reciclare. Uneltele care fusesera rupte sau tocite au fost refacute pentru noi scopuri.

"Armele de vanatoare din lemn de la Schoningen exemplifica interactiunea dintre complexitatea tehnologica, comportamentul uman si evolutia umana."

Studiul lor a fost publicat in PNAS.