Externe

Potrivit acestuia, opozitia fata de orice concesii teritoriale creste constant de la est spre vest. "Cu cat mergem mai spre vest, cu atat rezistenta fata de compromisuri teritoriale este mai mare. In est, disponibilitatea de a le accepta este mai ridicata", a explicat Antipovici, subliniind ca distanta fata de linia frontului influenteaza direct perceptiile populatiei. Apropierea de front schimba prioritatile Sociologul a explicat ca in regiunile vestice, relativ ferite de violentele zilnice ale razboiului, discursurile de tipul "vom lupta pana la capat" sunt mai frecvente. In schimb, in regiunile apropiate de linia frontului, unde bombardamentele si atacurile cu drone sunt o realitate cotidiana, creste cererea pentru incetarea focului, chiar si cu pretul unor decizii dificile. "Cu cat esti mai aproape de front, cu atat pericolul este mai mare si apare intrebarea: de ce avem nevoie de toate acestea?", a precizat Antipovici, adaugand ca aceasta tendinta este stabila, desi diferentele regionale nu sunt critice. Negocierile, optiunea preferata la nivel national La nivel national, aproape doua treimi dintre ucraineni considera ca razboiul poate fi incheiat doar prin diplomatie. Aproximativ o treime adopta insa o pozitie mai dura, sustinand fie revenirea completa la granitele din 1991, fie cel putin la cele din 2022. Cand sunt intrebati despre o solutie realista, nu una ideala, aproape 80% dintre ucraineni afirma ca negocierile reprezinta singura cale posibila de a pune capat conflictului. Dintre acestia, 60% sustin negocieri cu implicarea partenerilor internationali, iar 20% accepta discutii directe cu Rusia. Putin peste 10% sustin continuarea razboiului pana la eliberarea completa a tuturor teritoriilor. Teritoriile ocupate, linia rosie a societatii Antipovici a aratat ca sprijinul pentru negocieri nu implica automat acceptarea concesiilor concrete. Probleme precum aderarea la NATO, limba rusa, biserica rusa sau retragerea din Donbas sunt percepute diferit. Totusi, teritoriile ocupate raman cea mai sensibila tema. "Nimeni nu va recunoaste teritoriile ocupate ca fiind rusesti si nimeni nu vrea retragerea din zonele aflate sub control ucrainean", a afirmat sociologul, avertizand insa ca, in lipsa alternativelor, societatea ar putea fi fortata sa accepte compromisuri dificile. In acest context, seful serviciului de informatii militare al Ucrainei, Kirilo Budanov, estimeaza ca in februarie 2026 s-ar putea deschide o fereastra reala pentru un acord de pace, considerata favorabila ambelor parti.