Externe

Schimbarea metodologiei a impins Jakarta de pe locul 30 in 2018 direct pe primul loc in noul clasament ONU, dominat de orase asiatice. Autoritatile locale si mai multi specialisti indonezieni contesta definitia folosita, insa admit ca rezultatul poate functiona drept semnal de alarma pentru problemele cronice ale metropolei - de la trafic si poluare la fenomenul de tasare, orasul coborand, potrivit estimarilor citate, cu pana la 20 cm pe an. Naveta de patru ore, simbolul unei metropole care creste mai repede decat infrastructura Alfiyan Elfatah, intervievat de Financial Time, face zilnic patru ore pe drum intre periferia extinsa a Jakartei si centrul capitalei, combinand motocicleta, trenul si autobuzul pentru a ajunge la jobul sau in marketing, la un hotel. Dupa opt ani de naveta, el spune ca nu vede semne ca presiunea asupra capitalei se va reduce: "Dezvoltarea este inegala. Economia este inca centralizata aici", a declarat acesta. Si Cici, 27 de ani, petrece doua ore pe sens pentru a ajunge la serviciu. Ar prefera sa lucreze in orasul natal Cikarang, la 45 km de Jakarta, dar spune ca nu gaseste acolo un loc de munca pe masura asteptarilor. "As vrea sa inchiriez aproape de birou, dar locuintele sunt scumpe. Trebuie sa iau trenul, pe cele foarte aglomerate", afirma ea. "Wake-up call" pentru guvern: transport, conectivitate si locuinte accesibile Azis Muslim, expert in politici publice la Universitatea din Indonezia, considera noul clasament un avertisment: "Este un semnal de trezire pentru guvern sa abordeze serios problemele Jakartei". El spune ca prioritare sunt interconectarea cu orasele vecine, masuri pentru decongestionarea traficului si cresterea accesibilitatii pe piata imobiliara. Guvernatorul Jakartei, Pramono Anung, a declarat ca pozitia in clasament "nu este foarte importanta" in sine, insa cifra de 42 de milioane "ne va incuraja sa fim pregatiti". El sustine ca vizeaza imbunatatirea transportului public pentru 3,5-4 milioane de oameni care, potrivit estimarilor sale, fac zilnic naveta catre oras si promite alocarea a 30% din bugetul administratiei locale, estimat la 4,9 miliarde de dolari anul viitor, pentru conectivitate si infrastructura. Tensiuni bugetare: taieri de la centru si programul de mese gratuite Planurile administratiei ar putea fi insa afectate de intentia presedintelui Prabowo Subianto de a reduce finantarea pentru autoritatile locale, in cadrul unui program de limitare a costurilor si de redirectionare a fondurilor catre un program de mese gratuite pentru elevi, estimat la 28 de miliarde de dolari anual. Transferurile guvernului central catre Jakarta ar urma sa fie reduse cu 1 miliard de dolari anul viitor, ceea ce ar ingreuna "mentinerea si gestionarea infrastructurii", potrivit guvernatorului, care spune ca va cauta surse alternative de finantare. Capitala ramane magnet economic, in ciuda proiectului Nusantara Jakarta este in continuare centrul politic si financiar al celei mai mari economii din Asia de Sud-Est. Anul trecut, folosind definitia interna a orasului (aproximativ 11 milioane de locuitori), Jakarta ar fi contribuit cu circa 16,7% la PIB-ul Indoneziei. In paralel, fostul presedinte Joko Widodo a lansat un plan ambitios de mutare a capitalei intr-un nou oras, Nusantara, pe insula Borneo. Dezvoltarea a inceput in 2022, cu un cost estimat la 30 de miliarde de dolari, iar finalizarea completa este vizata pentru 2045, desi unele agentii ar urma sa se relocheze treptat mai devreme. Insa, dupa schimbarea administratiei, proiectul a fost trecut in plan secund, iar taierile de finantare si eventualele intarzieri ar putea amplifica presiunea asupra Jakartei.