Cultura si divertisment

Coordonata de o echipa de la Universitatea Princeton, cercetarea nu a implicat teste pe oameni, ci pe animale foarte apropiate de noi din punct de vedere biologic si al functionarii creierului: macacii rhesus. Maimutele au fost puse sa identifice forme si culori pe un ecran si sa priveasca in anumite directii pentru a-si indica raspunsurile. In acelasi timp, cercetatorii au folosit scanari cerebrale pentru a observa tipare suprapuse si zone comune de activitate in creierul animalelor. Lego-uri cognitive Scanarile au aratat ca creierul maimutelor foloseste blocuri diferite de neuroni - "Lego-uri cognitive", cum le numesc cercetatorii - pentru sarcini diferite. Aceste blocuri pot fi reutilizate si recombinate in sarcini noi, demonstrand o flexibilitate neuronala cu care nici cele mai avansate modele de inteligenta artificiala nu pot concura, potrivit ScienceAlert. "Modelele de inteligenta artificiala de ultima generatie pot atinge performante la nivel uman sau chiar suprauman in sarcini individuale", spune neurocercetatorul Tim Buschman, de la Universitatea Princeton. "Dar au dificultati cand trebuie sa invete si sa execute multe sarcini diferite". "Creierul este flexibil pentru ca poate reutiliza componente ale cognitiei in numeroase sarcini. Prin imbinarea acestor "Lego-uri cognitive", creierul poate construi sarcini noi". Cum s-a desfasurat studiul Animalele au trebuit sa distinga intre forme si culori in trei sarcini separate, dar inrudite, care le-au cerut sa invete constant si sa aplice ceea ce stiau de la o sarcina la urmatoarea. Blocurile cognitive identificate de cercetatori erau concentrate in cortexul prefrontal al creierului. Aceasta regiune este asociata cu procese cognitive superioare - rezolvarea problemelor, planificarea, luarea deciziilor - si pare sa joace un rol important in flexibilitatea cognitiva. Cercetatorii au mai constatat ca, atunci cand anumite blocuri cognitive nu erau necesare, activitatea acestora scadea, ceea ce sugereaza ca creierul poate "pune deoparte" Lego-urile neuronale de care nu are nevoie imediat, pentru a se concentra mai bine pe sarcina curenta. "Ma gandesc la un bloc cognitiv ca la o functie dintr-un program de calculator", spune Buschman. "Un set de neuroni poate discrimina culoarea, iar rezultatul sau poate fi transmis catre o alta functie care declanseaza o actiune. Aceasta organizare permite creierului sa indeplineasca o sarcina prin executarea secventiala a fiecarei componente". Cum se adapteaza oamenii la provocari comparativ cu IA Aceasta explica modul in care maimutele si, posibil, oamenii se pot adapta la provocari si sarcini pe care nu le-au mai intalnit si pot folosi cunostinte existente pentru a le aborda - ceva cu care inteligenta artificiala, in forma sa actuala, se confrunta cu dificultati. Pe termen mai lung, cercetatorii sugereaza ca rezultatele ar putea ajuta la antrenarea unor sisteme de inteligenta artificiala mai adaptabile la sarcini noi. Descoperirile ar putea fi utile si in dezvoltarea unor tratamente pentru tulburari neurologice si psihiatrice, in care oamenii au dificultati in aplicarea abilitatilor in contexte noi. Deocamdata, aceste Lego-uri cognitive arata, la un nivel fundamental, ca creierul uman este mai flexibil si mai adaptabil decat modelele de inteligenta artificiala, care sufera de asa-numita "uitare catastrofala" - o vulnerabilitate ce face ca retelele neuronale sa nu poata invata sarcini consecutive fara sa uite cum sa le indeplineasca pe cele anterioare. Desi schimbarea frecventa a sarcinilor nu este neaparat benefica pentru creier, aplicarea cunostintelor dintr-o sarcina in alta poate fi o scurtatura utila. "Daca, asa cum sugereaza rezultatele noastre, creierul poate reutiliza reprezentari si calcule intre sarcini, acest lucru ar putea permite o adaptare rapida la schimbarile din mediu, fie prin invatarea reprezentarii corecte a sarcinii pe baza recompenselor, fie prin reactivarea ei din memoria pe termen lung", concluzioneaza cercetatorii.