Cultura si divertisment

Cercetatori din Suedia, SUA si Olanda au analizat izotopii din mai multi dinti de mosasaur proveniti din situri din Dakota de Nord, confirmand ca aceste monstri marini antici puteau trai si in medii de apa dulce. Judecand dupa caracteristicile unui dinte gasit intr-o campie inundabila din interiorul continentului, acesta apartinea unui grup de mosasauri care ar fi putut ajunge la o lungime de aproximativ 11 metri, potrivit ScienceAlert. Un noul element de pericol Acest lucru adauga un nou element terifiant de pericol. Dinozaurii insetati trebuiau sa fie in alerta nu numai pentru amenintarile terestre, ci si pentru pradatorii de dimensiunea unui autobuz care se napusteau din apa. "Dimensiunea inseamna ca animalul ar rivaliza cu cele mai mari orci ucigase, facandu-l un pradator extraordinar de intalnit in mediile riverane care nu erau asociate anterior cu astfel de reptile marine gigantice", spune Per Ahlberg, paleontolog vertebrat la Universitatea Uppsala din Suedia. Mosasaurii erau reptile acvatice carnivore care au trait in perioada tarzie a Cretacicului. In timp ce unele specii erau mici, majoritatea erau gigantice, ceea ce le-a permis sa domine oceanele antice timp de milioane de ani. Descoperirea "ciudata" a paleontologilor De aceea a fost ciudat cand, in 2022, paleontologii au descoperit un dinte de mosasaur intr-o campie inundabila din interiorul continentului, alaturi de un dinte de Tyrannosaurus rex si o mandibula de crocodil. Oare proprietarul sau traia acolo, in mediul fluvial de apa dulce, sau poate fusese adus de valuri din ocean? Pentru a afla, cercetatorii au efectuat o analiza izotopica a smaltului dintelui si l-au comparat cu semnaturi similare din alte specimene fosile, inclusiv dinti de rechin si amoniti. Elementele pot aparea in mai multe variante, cunoscute sub numele de izotopi, diferentiate prin numarul de neutroni din atom. Studierea raporturilor izotopilor dintr-o proba poate dezvalui ce a mancat un animal si unde a trait. In acest caz, cercetatorii au examinat raporturile dintre izotopii de oxigen, strontiu si carbon. Oxigenul, de exemplu, este deosebit de util pentru diferentierea intre mediile de apa sarata si de apa dulce: izotopul mai usor 16O este mai probabil sa se evapore din ocean si sa cada sub forma de ploaie, ceea ce inseamna ca mediile de apa dulce au mai mult 16O si mult mai putin izotopul mai greu 18O, in comparatie cu apa de mare. Mediul preferat al dinozaurului Si, intr-adevar, semnatura izotopilor de oxigen si strontiu din dintele de mosasaur a indicat ca animalul se simtea perfect acasa in mediul de apa dulce. "Cand am examinat doua dinti suplimentari de mosasaur gasiti in apropiere, in situri putin mai vechi din Dakota de Nord, am observat semnaturi similare de apa dulce", spune Melanie During, paleontolog vertebrat la Uppsala. "Aceste analize arata ca mosasaurii au trait in medii riverane in ultimul milion de ani inainte de a disparea." Raportul izotopilor de carbon a confirmat aceasta poveste, adaugand un detaliu nou si infiorator: acest monstru fluvial nu era avers fata de consumul de dinozauri. "Izotopii de carbon din dinti reflecta, in general, ceea ce a mancat animalul", spune During. "Multi mosasauri au valori scazute de 13C, deoarece se scufunda adanc. Dintii mosasaurului gasiti impreuna cu dintii T. rex, pe de alta parte, au o valoare mai mare de 13C decat toti mosasaurii, dinozaurii si crocodilii cunoscuti, ceea ce sugereaza ca nu se scufundau adanc si ca, uneori, se hraneau cu dinozauri inecati." Cercetatorii sugereaza ca trecerea de la mediile de apa sarata la cele de apa dulce ar fi putut fi o adaptare tarzie a mosasaurilor in ultimul milion de ani inainte de evenimentul de extinctie care i-a distrus, alaturi de dinozauri. Cercetarea a fost publicata in revista BMC Zoology.