Politic-Social

Miza este una majora, dupa ce Nicusor Dan a anuntat inca din decembrie 2025 ca nu va promulga legea bugetului de stat pe 2026 daca aceasta ignora referendumul local din Bucuresti. La finalul lunii ianuarie, seful statului a reiterat ca se asteapta ca legea bugetului sa prevada o formula prin care banii proveniti din impozitul pe venit colectat in Capitala sa ajunga mai intai la Primaria Municipiului Bucuresti, urmand ca repartizarea interna sa fie decisa la nivelul orasului. Cum se vor impartii banii: 85% raman la Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), care ii va imparti intre Primaria Capitalei si primariile de sector. 14% vor merge direct la bugetul local al Primariei Capitalei, pentru servicii publice, infrastructura si programe de dezvoltare. 1% va merge catre judetul Ilfov Referendumul local organizat in Bucuresti pe 24 noiembrie 2024 a fost validat, dupa o prezenta de 40,97%. La intrebarea referitoare la repartizarea intre Primaria Capitalei si primariile de sector a impozitelor pe venit si a taxelor si impozitelor locale colectate de la bucuresteni, 64,37% dintre votanti au raspuns "Da", potrivit rezultatelor finale. Proiectul lui Drula In paralel cu amendamentul din buget discutat azi, in Parlament se afla si proiectul de lege initiat de Catalin Drula pentru transpunerea totala a referendumului. Senatul l-a adoptat tacit, iar Camera Deputatilor este for decizional. Potrivit proiectului si expunerii de motive, solutia propusa merge mai departe decat amendamentul discutat acum in comisii: Consiliul General al Municipiului Bucuresti ar urma sa decida atat repartizarea veniturilor din impozitul pe venit, cat si a taxelor si impozitelor locale, intr-un model de buget municipal unitar. Expunerea de motive a proiectului arata ca, in formula actuala, taxele si impozitele locale din Bucuresti, inclusiv cele pe cladiri, terenuri si mijloace de transport, ajung la bugetele sectoarelor, in timp ce impozitul pe venit este impartit intre municipalitate si sectoare. Initiatorii sustin ca aceasta arhitectura financiara produce dezechilibre intre atributiile Primariei Generale si resursele de care dispune, in conditiile in care PMB suporta cheltuieli mari pentru transportul public, termoficare si infrastructura principala a orasului.