Externe

Vizita planificata a presedintei Comisia Europeana, Ursula von der Leyen, in Groenlanda nu va mai avea loc conform calendarului initial, relateaza Euractiv. Decizia vine in contextul negocierilor politice care au loc acum din Danemarca, unde formarea unui nou guvern intarzie agenda oficialilor europeni. Deplasarea fusese programata initial pentru luna martie, insa planurile s-au schimbat dupa ce premierul danez Mette Frederiksen a convocat alegeri anticipate. Scrutinul danezilor a dus la un parlament fragmentat, iar discutiile pentru formarea unei coalitii se desfasoara in continuare la Copenhaga. Avand in vedere cele intamplate, programul vizitei a fost ajustat, iar Bruxelles-ul cauta o noua data pentru deplasare. Oficialii europeni spun ca regiunea arctica ramane o prioritate strategica pentru Uniunea Europeana. Vizita urma sa aiba loc dupa declaratiile controversate ale presedintelui american Donald Trump, care a anuntat in trecut ca vrea sa preia Groenlanda. Desi aceste afirmatii au fost retrase, liderii danezi considera ca interesul Washingtonului pentru insula nu a disparut complet si vor mai exista tentative de obtinere. Pe agenda Ursulei von der Leyen se afla intalniri cu oficiali locali, inclusiv cu premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen. Groenlanda are un statut de autoguvernare din 2009, insa apararea si politica externa raman sub controlul Copenhagai. Ultima vizita a sefei Comisiei Europene in Groenlanda a avut loc in 2024, cand a participat la inaugurarea unui birou european in capitala Nuuk. Atunci, ea a fost insotita de Mette Frederiksen. Pe agenda Ursulei von der Leyen era inclusa si o oprire in Islanda, care si-a reinnoit recent candidatura de aderare la Uniunea Europeana. Kristrun Frostadottir, prim-ministrul tarii, a anuntat pe 29 august un referendum privind continuarea negocierilor de aderare ale Islandei, aflate in impas. Dar si aceasta vizita a fost amanata. In paralel, Comisia Europeana analizeaza cresterea sprijinului financiar pentru Groenlanda. Propunerea vizeaza un buget de aproximativ 530 de milioane de euro pentru urmatorii ani, alaturi de investitii in plus pentru dezvoltarea infrastructurii locale.