Externe

Cand a aparut Wikipedia, pe 15 ianuarie 2001, peisajul digital era complet diferit. Nu existau Facebook, YouTube sau Twitter, iar enciclopediile electronice erau produse comerciale, cu acces limitat, precum Encarta sau Britannica. Ideea unei enciclopedii "pe care oricine o poate edita" parea, la acea vreme, o reteta pentru dezordine si greseli. Paradoxal, tocmai deschiderea totala a fost cheia reusitei, arata La Stampa.. Wikipedia nu a urmarit eliminarea definitiva a erorilor, ci le-a tratat ca pe stadii temporare, corectabile prin contributia comunitatii. Diferenta fata de enciclopediile clasice Spre deosebire de formatele traditionale, strict controlate de specialisti, Wikipedia si-a asumat un risc calculat: increderea in utilizatori. Astfel, a devenit o platforma dinamica, in permanenta actualizare, care a facut ca multe enciclopedii tiparite sau digitale sa devina depasite. Astazi, sute de mii de voluntari din intreaga lume verifica zilnic continutul, demonstrand ca munca distribuita poate genera informatie de calitate la nivel global. In centrul proiectului se afla Jimmy Wales, cofondator si principal promotor al Wikipedia. Acesta a subliniat de multe ori ca valoarea enciclopediei nu se bazeaza pe perfectiunea fiecarui articol, ci pe mecanismul deschis de revizuire. Nu este nevoie sa avem incredere in fiecare editor individual, spune Wales, ci in procesul comun de verificare, dezbatere si atingere a consensului. Acest concept a permis platformei sa reziste tentativelor de vandalism, manipularilor si campaniilor de dezinformare. Wikipedia: o dimensiune fara precedent La 25 de ani de la lansare, Wikipedia este disponibila in aproximativ 340 de limbi. Versiunea in engleza depaseste 7 milioane de articole, iar cea in romana se numara printre cele mai dezvoltate din regiune. In fiecare luna, sute de milioane de utilizatori acceseaza Wikipedia. Ea serveste drept sursa esentiala nu doar pentru cititori, ci si pentru motoare de cautare si sisteme AI. Succesul nu a fost lipsit de controverse. Platforma a fost acuzata de dezechilibre culturale, de subreprezentarea regiunilor din Sudul global si de diferentele de gen in randul editorilor. Principiul neutralitatii, esential pentru Wikipedia, a fost de multe ori contestat. Fundatia Wikimedia admite aceste probleme si deruleaza programe pentru corectarea lor, insa multe dificultati raman. Provocarile actuale: AI si scaderea numarului de editori Astazi, platforma se confrunta cu doua provocari majore: folosirea abuziva a continutului de catre inteligenta artificiala, care poate produce texte false, dar credibile, si imbatranirea comunitatii de voluntari, in paralel cu dificultatea de a atrage noi contribuitori. Veteranii Wikipedia avertizeaza ca, fara o comunitate activa si atenta, calitatea articolelor ar putea sa scada. La un sfert de secol de existenta, Wikipedia ramane un paradox: un proiect vechi intr-un ecosistem digital ultrarapid, lent intr-o lume care valorizeaza viteza, imperfect intr-o epoca a automatizarii. Cu toate acestea, este una dintre putinele dovezi ca internetul poate prospera prin cooperare, nu doar prin exploatarea atentiei. Wikipedia continua sa fie un simbol al ideii ca cunoasterea colectiva poate fi construita si mentinuta daca acceptam complexitatea acestui proces.