Externe

Afirmatiile au fost facute in contextul in care actualul guvern de la Budapesta, condus de Peter Magyar, se pregateste sa deschida publicului arhivele fostei politii politice, care contin informatii despre zeci de mii de persoane implicate in reteaua de supraveghere a regimului socialist. Viktor Orban afirma ca a refuzat recrutarea si ca ulterior a fost supravegheat Viktor Orban a publicat documente datand din 1982 si din a doua jumatate a anilor '80, despre care sustine ca ar demonstra incercarile serviciilor secrete comuniste de a-l transforma in colaborator. Potrivit publicatiei bulgare Fakti, fostul sef al guvernului ungar a relatat ca tentativa de recrutare a avut loc la inceputul stagiului militar obligatoriu. "La inceputul serviciului militar, au incercat sa ma recruteze, dar am refuzat, astfel ca tentativa nu a avut succes", a transmis Orban, potrivit sursei citate. Acesta a afirmat ca, dupa refuz, autoritatile comuniste au inceput sa ii monitorizeze activitatea, inclusiv pe cea a sotiei sale si a persoanelor din cercurile disidente cu care avea legaturi. Orban sustine ca aparatul de securitate al fostului regim a infiltrat informatori in grupurile de opozitie si a utilizat dispozitive de ascultare in locuinte si la locurile de munca ale persoanelor urmarite. Afirmatiile fostului premier sunt prezentate ca declaratii personale, iar documentele invocate de acesta nu au fost verificate independent in materialele consultate. Ungaria va face publice numele a zeci de mii de informatori Declaratiile lui Viktor Orban apar cu putin timp inaintea unei masuri anuntate de guvernul condus de Peter Magyar: deschiderea arhivelor serviciilor de securitate din perioada comunista. Potrivit publicatiei britanice The Guardian, primele informatii urmeaza sa fie facute publice miercuri, 4 noiembrie, prin intermediul unei baze de date online care va permite consultarea si cautarea documentelor. Arhivele cuprind numele a aproximativ 50.000 - 60.000 de persoane asociate fostului aparat informativ, conform estimarilor prezentate de istorici. Aproximativ 10% dintre persoanele mentionate ar mai fi in viata. Pana acum, accesul la aceste documente a fost limitat, fiind permis in principal cercetatorilor si persoanelor care solicitau informatii despre propriul trecut sau despre rudele afectate de supraveghere. Noua platforma ar urma sa extinda considerabil accesul publicului la informatiile pastrate in arhive. Guvernul Peter Magyar isi indeplineste o promisiune electorala Publicarea dosarelor fostei politii politice a reprezentat una dintre promisiunile electorale ale lui Peter Magyar, care a ajuns la conducerea guvernului dupa victoria partidului TISZA la alegerile parlamentare din aprilie, incheind perioada de 16 ani in care Viktor Orban a condus Executivul. In septembrie, noua majoritate a adoptat o lege care permite deschiderea arhivelor. Initial, autoritatile intentionau sa inceapa publicarea documentelor in apropierea aniversarii revolutiei ungare din 1956, insa calendarul a fost modificat, iar data stabilita a devenit 4 noiembrie. Ministrul ungar al relatiilor sociale si culturii, Zoltan Tarr, a sustinut ca accesul la informatiile despre trecut reprezinta un drept fundamental al unei societati democratice. O parte dintre dosare sunt incomplete sau au fost distruse Procesul de desecretizare se anunta insa complicat, deoarece arhivele nu ofera intotdeauna o imagine completa asupra activitatii persoanelor mentionate. Istoricii citati de The Guardian arata ca o parte dintre documente au disparut in timpul revoltei anticomuniste din 1956, iar altele au fost distruse in perioada schimbarii regimului, in 1989. In plus, simpla aparitie a unui nume intr-un dosar nu stabileste automat daca persoana respectiva a colaborat voluntar cu serviciile secrete, daca a fost constransa sau daca a furnizat efectiv informatii. Din totalul estimat de aproximativ 60.000 de persoane mentionate, arhivele pastreaza dosare mai detaliate pentru circa 9.000. Publicarea acestor documente suplimentare este programata pentru februarie 2027, dupa eliminarea informatiilor personale sensibile si a datelor care ar putea afecta drepturile victimelor. Desecretizarea ar putea scoate la iveala istorii de familie necunoscute In perioada comunista, serviciile de securitate din Ungaria au utilizat o retea extinsa de colaboratori pentru supravegherea populatiei si a persoanelor considerate ostile regimului. Unii informatori au fost recrutati prin presiuni sau santaj, in timp ce altii au acceptat colaborarea in schimbul unor avantaje. Istoricul Istvan Papp, reprezentant al arhivelor istorice ale serviciilor de securitate, a avertizat ca publicarea documentelor ar putea provoca situatii dificile pentru familiile care vor descoperi implicarea unor rude in activitatile fostei politii politice. La randul sau, istoricul Domokos Szokolay si-a exprimat speranta ca deschiderea arhivelor va conduce la o intelegere mai profunda a trecutului, nu la stigmatizarea automata a persoanelor mentionate. Ungaria se alatura astfel altor state foste comuniste care au permis accesul extins la documentele politiei politice, intre care Germania, Cehia si Letonia. Masura este prezentata de actualul guvern drept un pas spre clarificarea responsabilitatilor din perioada comunista si spre consolidarea increderii publice in institutiile democratice.