Zf 24

Plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare, masura propusa recent de ministrul Agriculturii cu scopul declarat de a ajuta pe termen scurt gospodariile vulnerabile, risca sa devina "o sabie cu doua taisuri", provocand cresteri de preturi la bunurile nealimentare, falimente in sectorul alimentar si chiar deficite temporare la anumite tipuri de alimente, considera specialistii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

"Incepand cu 2021, inflatia din Romania si din tarile UE a fost determinata in principal de cresterea preturilor la energie si materii prime, cu impact semnificativ in costurile de productie in toate domeniile economice - alimentar si non-alimentar. Deficitul bugetar ridicat a amplificat inflatia prin cresterea nesustenabila a cererii interne. Pornind de la aceasta realitate, limitarea adaosului comercial, desi aduce un beneficiu temporar, nu abordeaza cauzele reale ale crizei costului vietii. In prezent, combaterea inflatiei in Romania depinde de politici bugetare responsabile, sprijinite de instrumentele politicii monetare. Extinderea plafonarii adaosului comercial poate avea efecte nedorite importante, de la cresteri ale preturilor la bunurile nealimentare, pana la o rata mai mare a falimentelor in sectorul alimentar si chiar lipsuri locale si temporare de alimente", explica Marko Balazs, cercetator al echipei RoEM-UBB FSEGA.

In prezent, in Romania, adaosul comercial al alimentelor de baza este plafonat la 20% in cazul procesatorilor, la 5%, in cazul lanturilor de distributie, si la 20%, in cazul distribuitorilor, ceea ce inseamna ca pretul alimentelor de baza in magazine poate fi mai mare cu maximum 51,2% fata de costul productiei.

Scopul acestor masuri, considera specialistii RoEM-UBB FSEGA, este atenuarea inflatiei si cresterea venitului real, mai ales la nivelul populatiei cu venituri mici, unde alimentele de baza reprezinta o parte semnificativa a cheltuielilor lunare.

Saptamana trecuta, ministrul Agriculturii a propus ca adaosul comercial sa fie plafonat la toate produsele agroalimentare, nu doar la alimentele de baza, in cazul in care inflatia depaseste rata anuala de 5%.

"Datele arata ca preturile produselor alimentare au crescut rapid dupa 2023, odata cu introducerea masurilor mentionate: cu aproximativ 5-6% in 2023 si 2024, accelerand spre aproape 8% in 2025. Astfel, pe termen lung, plafonarea adaosului comercial nu a redus semnificativ inflatia marfurilor alimentare, chiar daca preturile produselor cu adaos plafonat au scazut rapid imediat dupa implementarea masurii. In acelasi timp, datele Institutului National de Statistica arata o diferenta clara in evolutia preturilor intre alimentele de baza supuse plafonarii adaosului comercial, conform OUG 67/2023 si prelungirilor ulterioare, si produsele alimentare neplafonate", adauga Marko Balazs.

Statisticile oficiale indica faptul ca produsele incluse in cosul de baza reglementat au inregistrat o stabilizare sau chiar o dinamica deflationista in termeni anuali, inregistrandu-se scaderi de preturi la produse precum cartofi, malai sau faina, si cresteri moderate la carnea de porc. In contrast puternic, alimentele neplafonate au inregistrat scumpiri accentuate, adesea de doua cifre, cum este cazul cafelei, carnii de bovina, produselor zaharoase si fructelor de import.

"Pe langa plafonari, aceste scumpiri au fost si rezultatul cresterii costurilor materiilor prime pe pietele internationale, cum este cazul boabelor de cafea. In acelasi timp, aceasta evolutie asimetrica sugereaza si o reajustare a strategiilor de pret din partea retailerilor, care tind sa compenseze limitarea marjelor de profit impusa pe alimentele de baza prin aplicarea unor adaosuri comerciale superioare asupra produselor nereglementate, transferand astfel presiunea inflationista catre restul cosului alimentar", spune Racz Bela-Gergely, cercetator al echipei RoEM-UBB FSEGA.

Specialistii subliniaza ca sectorul alimentar din Romania este dominat de producatori mici si de distributori si comercianti de dimensiuni reduse, iar adaosul comercial reflecta in principal costurile cu munca si capitalul, nu puterea de piata a firmelor. Prin urmare, plafonarea acestuia poate duce la pierderi sau reduceri salariale in firmele comerciale si alimentare si poate determina cresteri de pret la bunurile neplafonate.

"Daca plafonarea se extinde la mai multe produse si limitele adaosurilor difera semnificativ de conditiile pietei de munca si de capital, rata falimentelor si desfiintarii firmelor alimentare poate creste, generand lipsuri temporare si locale de alimente. Mai mult, masura poate dezavantaja intreprinderile si magazinele mici fata de firmele mari, care au mai multe optiuni de a transfera cresterile de pret pe alte bunuri si servicii, facand astfel majorarile de pret mai vizibile in magazinele locale de dimensiuni reduse", spune Racz Bela-Gergely.

De asemenea, analistii RoEM-UBB FSEGA considera ca, desi profiturile temporar ridicate contribuie in mod automat la cresterea inflatiei, ele pot avea efecte pozitive, precum stimularea productiei sau atragerea de noi competitori pe piata, ceea ce, pe termen lung, poate duce la scaderea preturilor. Plafonarea adaosului comercial elimina acest efect de stimulare economica, fara sa abordeze motivele principale ale inflatiei.

"Plafonarea adaosului comercial nu adreseaza cauzele principale ale inflatiei, deficitul ridicat si cresterea costului energiei si a materiilor prime pe pietele internationale - astfel, nu poate reduce inflatia si nu poate oferi o solutie la criza costului vietii pe termen mediu-lung. In acelasi timp, criza costului vietii poate fi ameliorata cu ajutoare fixe, acordate strict gospodariilor cu venituri mici. Eliminarea controlului preturilor in toate sectoarele economice si inlocuirea acestora cu transferuri fixe si oferite exclusiv celor aflate intr-o situatie socio-economica dezavantajata inseamna o solutie partiala mai potrivita pentru problemele sociale cauzate de inflatia ridicata si imbunatateste in acelasi timp eficienta pietelor in toate sectoarele economice", spune Levente Szasz, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.