Zf 24

Prelungirea conflictului din Iran si riscurile asociate pentru aprovizionarea globala cu petrol genereaza efecte tot mai vizibile asupra economiilor europene, inclusiv asupra celei romanesti, cresterea PIB putand fi afectata de inflatie, scaderea exporturilor si incertitudine, arata o analiza realizata de specialistii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

"Intr-un context marcat de volatilitate ridicata pe pietele energetice, cresterea preturilor la combustibili devine unul dintre principalele canale de transmitere a socului geopolitic catre economia reala. Scumpirea petrolului poate incetini cresterea economica prin trei mecanisme principale. Primul este direct: cresterea preturilor erodeaza puterea de cumparare, ceea ce duce la reducerea consumului si, implicit, la temperarea ritmului de crestere economica. Celelalte doua canale sunt indirecte. Pe de o parte, incetinirea economiei globale, in special a zonei euro, principalul partener comercial al Romaniei, are un impact si asupra economiei locale. Pe de alta parte, cresterea incertitudinii economice determina atat companiile, cat si populatia sa aiba un comportament prudent, amanand sau reducand investitiile si cheltuielile neesentiale", explica Csaba Balint, cercetator in cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.

In opinia lui, considerand aceste canale de influenta, fiecare crestere de 10% a pretului barilului de petrol Brent poate adauga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata anuala a inflatiei din Romania.

La debutul conflictului Rusia-Ucraina, pe 23 februarie 2022, pretul petrolului Brent era de 96,84 USD/baril, ajungand o luna mai tarziu la 119,03 USD/baril, ceea ce inseamna o crestere cu 22,91%. In acelasi interval, cotatia TTF a gazului natural a urcat de la 88,89 euro/MWh la 111,61 euro/MWh (+25,55%).

Prin comparatie, in cazul conflictului SUA/Israel-Iran, dinamica a fost semnificativ mai accentuata. Pretul petrolului Brent a crescut de la 72,48 USD/baril, pe 28 februarie 2026, la 115,86 USD/baril dupa o luna (+59,85%), in timp ce cotatia TTF a gazului natural a avansat de la 31,96 euro/MWh la 54,81 euro/MWh, marcand o crestere cu 71,50%.

"In 2022, criza pretului gazelor naturale s-a acutizat abia dupa cateva luni, la inceputul perioadei de toamna, iar un scenariu asemanator s-ar putea intampla si in acest an, daca razboiul iranian escaladeaza si se prelungeste pana in toamna. Este important de subliniat ca perturbarea cauzata de inchiderea Stramtorii Ormuz este de aproximativ 15 pana la 20 de ori mai mare decat impactul asupra ofertei observat in primele luni ale razboiului din Ucraina, ceea ce o transforma intr-o amenintare directa mult mai mare pentru disponibilitatea globala a petrolului", spune Balint-Zsolt Nagy, cercetator RoEM-UBB FSEGA.

In plus, arata analiza echipei RoEM-UBB FSEGA, in 2022, guvernul Romaniei a beneficiat de un spatiu de manevra mai larg pentru interventii/subventii, deoarece bugetul statului intrase deja pe o traiectorie de consolidare dupa pandemie, cu o valoare de 6,7% din PIB in 2021, in timp ce, la finalul anului trecut, deficitul a fost mai mare, de 7,6%.

Cele trei canale principale prin care conflictul din Orientul Mijlociu poate afecta negativ ritmul de crestere economica sunt inflatia ridicata, reducerea exporturilor si incertitudinile economice, companiile preferand sa amane investitiile programate pentru aceasta perioada, pentru a ramane flexibile si pregatite pentru scenarii economice neplanificate. Populatia prefera, de asemenea, sa economiseasca prin amanarea sau reducerea investitiilor si a consumului, in general. La nivelul bugetului de stat, investitorii devin mai prudenti in fata acestor riscuri ceea ce poate contribui la o crestere a costului finantarii datoriei statului.

In privinta masurilor de atenuare a crizei, specialistii RoEM-UBB FSEGA apreciaza ca plafonarea preturilor la carburanti prin limitarea adaosului comercial reprezinta doar o solutie pe termen scurt, menita sa ofere companiilor si gospodariilor un interval de adaptare la noua situatie. Pe termen lung, insa, astfel de interventii pot genera dezechilibre in piata, inclusiv riscuri de penurie a produselor, ceea ce le face nesustenabile.

"In prezent, problema fundamentala o reprezinta reducerea cantitatii de petrol disponibil, ca urmare a blocajelor din Stramtoarea Ormuz, evolutie care se reflecta direct in cresterea preturilor la carburanti. Guvernul a intervenit deja pentru a atenua socul initial asupra pietei combustibililor prin masuri cu caracter temporar, valabile pana la 30 iunie 2026, asigurand astfel un interval de timp pentru adaptarea agentilor economici la noile conditii de piata. In acelasi timp, avand in vedere ca problema structurala nu poate fi gestionata pe termen mediu si lung prin interventii similare, rolul esential al oricarui guvern este de a se asigura ca politicile adoptate nu accentueaza dezechilibrele bugetare deja existente. Intr-un context fiscal fragil, marcat de un spatiu de manevra restrans, calibrul si sustenabilitatea masurilor fiscal-bugetare devin critice", adauga Csaba Balint.

Echipa RoEM-UBB FSEGA considera ca solutionarea durabila a conflictului din Iran ar putea duce la stabilizarea pietelor energetice in aproximativ una sau doua luni. Cu toate acestea, chiar si in cazul acestui scenariu optimist, precedentul creat de tensiunile geopolitice si geo-economice, asociat cu riscul perceput al unei reizbucniri a conflictului, ar putea continua sa influenteze evolutia pietelor energetice.