Burse

Statul roman ar putea atrage intre 12 si 18 miliarde de lei prin vanzarea unor pachete suplimentare de actiuni la companii precum Hidroelectrica (H2O), Romgaz (SNG) si Nuclearelectrica (SNN), fara sa piarda controlul asupra acestora, arata o analiza realizata de CFA Romania, asociatia profesionistilor in investitii. O astfel de strategie ar putea fi implementata rapid, fie prin plasamente private accelerate, fie prin oferte secundare de vanzare de actiuni, si ar presupune cedarea unor participatii de 5-10% din capitalul social.

Cumparatori exista, inclusiv in randul fondurilor de pensii private Pilon II, care administreaza active de 30 miliarde de euro si care, desi au apetit pentru investitii, reclama lipsa de oportunitati pe piata locala. In paralel, statul ar putea obtine sume considerabile prin listarea directa a unor companii nelistate, asa cum este prevazut si in Planul National de Redresare si Rezilienta.

Exemplele sunt concrete. Statul detine 80% din Hidroelectrica prin Ministerul Energiei. O vanzare de 10-15% ar aduce la buget 5-8 miliarde de lei, in timp ce statul ar ramane cu peste 65% si ar continua sa beneficieze de dividendele consistente ale celui mai profitabil producator de energie. La Romgaz, unde statul controleaza 70%, o vanzare similara ar aduce 3-5 miliarde de lei, pastrand o participatie majoritara confortabila. In cazul Nuclearelectrica, reducerea participatiei de la 83% la 67-72% ar genera incasari de 1,5-2 miliarde de lei. S-ar pune problema incasarii unor dividende mai mici pe viitor? Nu chiar, spun analistii. Pentru ca statul ar compensa prin atragerea unor impozite mai mari de la bursa si prin intrarea unor noi investitori in companii ceea ce ar imbunatati guvernanta corporativa si astfel politica de investitii.

Beneficiile listarii nu sunt doar bugetare, ci si structurale. Hidroelectrica a demonstrat acest lucru in 2023, prin cel mai mare IPO din istoria Bursei de Valori Bucuresti, care a atras investitori internationali si a dus la o evaluare record.

Dupa listare, companiile tind sa devina mai eficiente, marjele de profit cresc (de la circa 9% la peste 14%, potrivit CFA Romania), iar dividendele platite catre actionari se multiplica.

Statul a incasat in 2024 circa 8 miliarde de lei din dividende, fata de doar 2,5 miliarde de lei in 2014 - o crestere alimentata atat de presiunea pentru distribuirea profitului, cat si de performanta mai buna a companiilor listate.

Analiza mai subliniaza ca o crestere a free-float-ului (ponderea actiunilor disponibile la tranzactionare) la 25-30% pentru fiecare companie mare ar permite includerea in indici internationali precum MSCI sau FTSE, atragand astfel fonduri pasive si investitii straine. Lichiditatea sporita ar genera suplimentar venituri din impozite pe profit, dividende si castiguri de capital.

"Nu a existat vointa politica. Pentru ca acolo, dupa cum bine stim, in consiliile de administratie sunt numiri facute politic. Sunt niste surse extraordinare de venituri pentru persoanele puse acolo si atunci e foarte greu sa schimbi lucrurile acestea. Asa cum la fel de greu este sa reduci cheltuielile din administratia publica, locala sau central", a spus Dragos Cabat, CFA, coordonatorul studiului, la un eveniment organizat la Bursa de Valori.

In prezent, indicele BET se afla la maxime istorice, ceea ce ar putea reprezenta un moment favorabil pentru vanzarea unor participatii minoritare. Statul ar putea astfel sa combine doua obiective aparent contradictorii: obtinerea de venituri rapide la buget si pastrarea controlului asupra companiilor strategice, in timp ce ar intari totodata disciplina si transparenta in administrarea activelor publice.