Business international

Razboiul din Golf, un pol energetic al planetei, a aratat din nou cat de vulnerabile sunt statele care depind de importurile de energie si care nu au resurse proprii. De asemenea, conflictul arata cat de importanta este energia din surse regenerabile locale si ca in vremuri instabile geopolitic guvernele trebuie sa insiste pe ea. Dar deocamdata aceasta nu este o sursa sigura decat daca este echilibrata cu energie din surse traditionale, din gaze si carbune.

Cele mai multe state din Uniunea Europeana au renuntat la carbune in favoarea gazelor naturale ca energie de tranzitie. Polonia s-a miscat insa mai greu. A ramas economia cu cea mai mare dependenta de carbune din UE. Pentru companiile poloneze de carbune, criza actuala de pe piata energiei si socul provocat de razboi pe bursele de actiuni europene este o sansa aproape nesperata. Industria carbunelui are probleme mari, in special din cauza lipsei de profitabilitate.

In conditiile in care blocarea stramtorii Ormuz din cauza amenintarilor Iranului reduce cu 25% comertul global cu petrol si cu 20% pe cel cu gaze naturale lichefiate, ducand la cresteri uriase ale cotatiilor titeiului si ale preturilor gazelor, cei trei crai ai carbunelui si mineritului din Polonia cresc pe bursa de la Varsovia. Un motiv este scumpirea carbunelui pe piata locala si pe cele internationale.

Preturile carbunelui au crescut in ultimele zile pana aproape de maximele de dupa luna noiembrie a anului trecut. In Polonia, carbunele contribuie cu aproape 40% la productia de electricitate, iar investitorii au vazut in dependenta tarii de aceasta forma de energie poluanta o oportunitate de a-si imbunatati marjele. Pariul lor este ca in Polonia se va majora cererea de carbune in fata riscurilor importurilor de energie.

In acest context, actiunile LW Bogdanka au facut zilele trecute nota discordanta pe bursa si au crescut. De la inceputul anului, avansul este de aproape 40%. Au crescut si titlurile Bumech, operatorul unei uriase mine de carbune din Silezia, aflata in pragul falimentului si cu soarta incerta - o estimare spune ca productia de carbune ar putea inceta in trei ani, potrivit Bankier.pl. Trioul carbunelui polonez este intregit de JSW, companie specializata pe procesarea carbunelui pentru industria otelului. Actiunile acesteia au crescut cu 35% de la inceputul anului. Carbunele a supravietuit pana acum in Polonia pentru ca aceasta este o economie mare, cu cerere ridicata pentru energie, dar are resurse proprii putine.

Dupa o revolutie a sistului esuata inainte sa inceapa, Polonia isi aduce gaze tocmai din marile Norvegiei. De asemenea, nu exista inca o centrala nucleara poloneza, insa trebuie spus ca statul si companiile de energie de acolo au planuri ambitioase pentru construirea de la zero a unei industrii nucleare extinse. Apoi, Polonia s-a urnit lent cu dezvoltarea energiei verzi. Lucrurile se schimba si in acest domeniu, fiind lansate in ultimul an proiecte pentru construirea unor parcuri eoliene uriase in Marea Baltica. Conform celor mai recente date ale Eurostat, in Polonia ponderea regenerabilelor in consumul de energie a crescut de la 7% in 2004 la 11,6% in 2014 si la aproape 18% in 2024.

Daca Polonia pare sa se concentreze pe energie eoliana, avand iesire larga in nord la Marea Baltica, Ungaria prefera clar energie solara. A stabilit si cateva recorduri in acest sens. Spre exemplu, in 2024 panourile solare au contribuit cu un sfert la productia de electricitate, cea mai mare pondere nu doar din UE ci si din lume, arata calculele Ember. Pentru a ajunge acolo, Ungaria a depasit intr-un an Chile si Grecia. Iar galopul este impresionant: pana in primavara anului trecut tara avea instalata capacitate solata de 7.800 de megawati, din care patru cincincimi era operationala din 2020. Din 2022, capacitatea solara s-a majorat cu cel putin 1.200 de megawati.

Preferinta Ungariei pentru energie solara poate fi vazuta si ca o orientare geopolitica. Guvernul de la Budapesta este in bune relatii cu executivul comunist al Chinei, iar China este forta care domina pe piata globala a panourilor solare. Apoi, datorita expansiunii producatorilor si exporturilor chineze, tehnologia s-a ieftinit foarte mult in ultimul deceniu. De altfel, Ungaria se vrea a fi poarta comerciala si politica a Chinei la UE.

In cazul Ungariei, ponderea regenerabilelor in consumul de energie s-a majorat de la 4,3% in 2004 la 14,6% in 2014 si la 18,3% in 2024, potrivit CE. Spre deosebire de Polonia, aceasta tara are o centrala nucleara, pe care si-o extinde, si in lipsa de productie interna semnificativa importa masiv gaze naturale din Rusia.

Romania are si centrala nucleara, si energie hidro si este si unul din putinii producatori majori de gaze nu doar din UE ci si din Europa. Ponderea regenerabilelor in consumul de energie a fost de 16,8% in 2004, a urcat la 24,8% pana in 2014, dupa care a stagnat. Datele CE arata ca in 2024 cota era de 25,4%, un pic mai sus de media UE. Comparata cu statele din regiune, ponderea este cea mai mare, insa evolutia arata un start bun urmat de un blocaj.

Germania este un alt stat european dependent de carbune. A ramas asa dupa ce planul de a face tranzitia catre energie verde folosind gaze ieftine rusesti importate cu toate ca a fost avertizata de Polonia, Romania si alte tari europene ca acestea sunt periculoase a esuat cand Rusia a invadat Ucraina. In ultima criza europeana a energiei, consumul de carbune in termocentralele germane a explodat. In Germania, ponderea energiei verzi in consumul total de energie a fost in 2024 de 22,5%.