Business international

Undele de soc economice ale razboiului din Iran nu lasa nicio parte a lumii neatinsa, noteaza The Wall Street Journal.

Economistii se confrunta cu doua scenarii divergente pentru economia globala. In primul, conflictul din Orientul Mijlociu se incheie rapid, permitand normalizarea preturilor la petrol si gaze pana in vara, si lasand cresterea economica si inflatia in mare parte neafectate. In cel de-al doilea, perturbarile prelungite din sectorul energetic se reflecta in costuri zilnice, cum ar fi cele legate de alimente si vacante.

SUA sunt protejate, dar nu imune. Revolutia de sist a transformat SUA in ultimul deceniu intr-un exportator net de energie, reducand vulnerabilitatea acestora la socuri petroliere. Insa cea mai mare economie a lumii nu este imuna in totalitate.

Din cauza scumpirii carburantilor, de exemplu, gospodariile americane ar putea avea mai putini bani de cheltuit pe alte lucruri. Scumpirea carburantilor ameninta de asemenea profiturile companiilor aeriene, operatorilor de croaziere si firmelor industriale, desi producatorii americani de energie ar putea avea de castigat.

Daca preturile titeiului Brent vor atinge o medie de 80 dolari pe baril in urmatoarele luni, SUA ar putea asista la o crestere a inflatiei de aproximativ 0,2%, in timp ce cresterea sa economica ar putea fi mai mica cu 0,1%, potrivit Oxford Economics.

Cel mai mare castigator de pe urma conflictului din Orientul Mijlociu este Rusia, in conditiile in care tara castiga pana la 150 milioane de dolari pe zi sub forma de venituri bugetare suplimentare din vanzari de petrol, potrivit Financial Times.

Guvernul rus ar putea primi venituri totale suplimentare de 3,3 miliarde-4,9 miliarde de dolari pana la finalul lunii martie, releva calculele FT.

SUA au relaxat la finalul saptamanii trecute sanctiunile impuse altor tari care cumpara petrol rusesc si petrol deja incarcat pe nave pentru a reduce impactul economic al razboiului cu Iranul.

In cazul Europei, o perioada prelungita de preturi mari la energie ar putea afecta redresarea economica incipienta, scrie The Wall Street Journal.

Institutele de cercetare economica din Germania si-au redus saptamana trecuta proiectiile de crestere pentru cea mai mare economie europeana, avertizand cu privire la impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra preturilor energiei.

Cresterea economica a Germaniei va atinge 0,8% in acest an, fata de estimarea anterioara de 1,0%, au indicat in rapoarte separate institutul ifo si Kiel.

Desi Golful beneficiaza de pe urma preturilor mai mari la petrol, blocarea Stramtorii Ormuz a restrictionat exporturile si fortat reduceri de productie. Un razboi scurt ar putea ca economiile din Golf sa se contracte cu pana la 2% in acest an, in timp ce un conflict prelungit ar putea provoca un declin de 15%, potrivit Capital Economics. Kuweitul si Qatarul ar suferi cel mai mult.

Pentru cea mai mare economie a Africii, petrolul la 100 dolari e o adevarata mana cereasca, scrie Bloomberg. Algeria se bazeaza de multa vreme pe unele dintre cele mai mari rezerve de petrol si gaze din Africa pentru a-si plati o mare parte din subventii, iar de cand a fost afectata de prabusirea preturilor din 2014, intampina dificultati tot mai mari in a-si finanta bugetul.

"Cresterea preturilor nu poate fi decat un lucru bun", arata Mahfoud Kaoubi, analist economic si financiar independent.

China dispune de avantaje pe care alte economii asiatice nu le au, potrivit WSJ. China este cel mai mare importator de petrol al lumii, dar de-a lungul anilor si-a ridicat protectii impotriva socurilor energetice. Tara dispune de peste un miliard de barili de petrol in rezervele strategice si a investit masiv in energie regenerabila, masini electrice si dispune de o industrie locala a carbunelui semnificativa.

Preturile mai mari la energie ar trebui sa stimuleze cresterea economica in tarile bogate in petrol, precum Canada, Brazilia si Venezuela, insa economistii se asteapta ca aceste tari sa inregistreze si o usoara crestere a inflatiei.