Eveniment

Uniunea Europeana, cu cei 450 de milioane de cetateni, depinde de protectia militara a Statelor Unite (300 de milioane de locuitori) impotriva Rusiei (140 de milioane), o situatie pe care Volker Raffel, presedintele Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane (AHK Romania), a descris-o drept "stanjenitoare" in cadrul Receptiei de Anul Nou organizate la Palatul Parlamentului. Afirmatia vine in contextul in care decenii de subfinantare a apararii europene si politici energetice si industriale discutabile au lasat continentul intr-o pozitie de vulnerabilitate strategica fara precedent.

Cifrele vorbesc de la sine despre dezechilibrul militar transatlantic. In 2014, doar trei state membre NATO indeplineau tinta de 2% din PIB pentru aparare. Abia in 2025, pentru prima data, toate cele 32 de state membre sunt de asteptat sa atinga acest prag, dupa ce razboiul din Ucraina si presiunile venite din partea administratiei Trump au fortat o regandire a prioritatilor bugetare. Insa chiar si acest progres pare insuficient. La summitul NATO de la Haga din iunie 2025, aliatii au convenit asupra unei noi tinte de 3,5% din PIB pentru apararea de baza si 1,5% suplimentar pentru infrastructura si rezilienta, cu termen de implementare 2035. Polonia conduce detasat cu 4,5% din PIB, urmata de Lituania cu 4% si Letonia cu 3,7%, in timp ce jumatate dintre aliati abia depasesc pragul de 2%.

Contextul in care Europa a ajuns in aceasta situatie este unul de optiuni strategice pe termen lung care s-au dovedit, in retrospectiva, problematice. Germania, de exemplu, si-a inchis in aprilie 2023 ultimele trei centrale nucleare - Isar 2, Emsland si Neckarwestheim 2 - culminand astfel un proces decis inca din 2011, dupa accidentul de la Fukushima. Cele trei centrale furnizau energie pentru peste 10 milioane de gospodarii germane, echivalentul unui sfert din populatie. In 2021, anul dinaintea invaziei Ucrainei, 55% din importurile de gaz ale Germaniei proveneau din Rusia, o dependenta care a devenit rapid o vulnerabilitate majora.

Industria siderurgica europeana ilustreaza si ea amploarea declinului. In Marea Britanie, productia de otel brut a scazut cu 29% in 2024, ajungand la doar 4 milioane de tone - cel mai scazut nivel de la Marea Criza incoace. Tara a trecut de la a fi al 26-lea producator mondial in 2023 la pozitia 36 in 2024, intre Suedia si Slovacia. Inchiderea furnalelor Tata Steel de la Port Talbot in septembrie 2024 si nationalizarea de urgenta a British Steel in aprilie 2025 marcheaza practic sfarsitul erei productiei de otel primar in Regatul Unit. Acum, 70% din otelul consumat in Marea Britanie este importat, fata de 55% in 2022. In Franta, numarul furnalelor a scazut de la 150 in 1961 la doar cinci in 2025.

La nivel european, situatia este similara. Productia de otel a UE a scazut cu 30% fata de 2008, iar din 2018 pana in 2024, productia medie a cazut de la 149 de milioane de tone pe an la 129,5 milioane de tone. Germania a inregistrat in 2025 sapte luni consecutive de scadere a productiei industriale, fiind cu 13,7% sub nivelul din iulie 2024. Thyssenkrupp, unul dintre gigantii siderurgici europeni, a anuntat reducerea a 11.000 de locuri de munca pana la sfarsitul deceniului, adica 40% din forta de munca.

In sectorul auto, europenii se confrunta acum cu competitia acerba a producatorilor chinezi. BYD si-a propus sa capteze 5% din piata europeana in 2025 si 10% pana in 2030. Vanzarile BYD in Europa au crescut cu 165% de la an la an, in timp ce Tesla a inregistrat un declin de 38%. Diferenta de pret dintre vehiculele electrice chineze si cele europene este zdrobitoare: modelul Volkswagen ID.4 se vinde cu aproape 50% mai scump in Europa decat in China, iar BYD Seal U costa aproape dublu in Europa. Comisia Europeana a impus tarife de pana la 48% pe vehiculele electrice chineze, insa expertii estimeaza ca ar fi necesare taxe de 40-50% pentru a face piata europeana neatractiva pentru exportatorii chinezi, si chiar mai mult pentru producatori integrati vertical precum BYD.

"China a invatat intens de la Europa timp de decenii prin stabilirea unor reguli adecvate; acum trebuie sa invatam si noi", a subliniat Volker Raffel in discursul sau. Presedintele AHK Romania a oferit si un exemplu perso nal despre dependenta de China in sectoare strategice: "Am rude care au nevoie de anumite medicamente pentru tot restul vietii, dar daca acestea nu ar mai veni din China pentru o perioada relativ scurta de timp, ele ar muri."

Costurile energetice raman o povara majora pentru industria europeana. Preturile la electricitate si gaz in Europa sunt semnificativ mai ridicate decat in SUA sau Asia, iar acest lucru determina tot mai multe companii sa isi reconsidere prezenta pe continent. Conform unui sondaj DIHK din 2024, 51% dintre companiile germane cu peste 500 de angajati fie iau in considerare mutarea operatiunilor in afara tarii, fie au inceput deja sa faca acest lucru - o crestere de 8 puncte procentuale fata de 2023.

In acest context, mesajul lui Volker Raffel despre necesitatea unei piete financiare comune europene capata o relevanta aparte. "Astazi, daca europenii investesc in fonduri diversificate precum MSCI World, 80% din bani ajung in SUA, iar doar acolo exista suficiente resurse pentru a finanta marile pariuri pe noile tehnologii", a explicat presedintele AHK Romania. Europa, desi a devenit o putere de nivel mediu, ramane foarte relevanta economic, iar fragmentarea reprezinta principala amenintare. "Daca as fi un presedinte care isi doreste o felie frumoasa din acest tort, l-as taia in 27 de bucati mici, pentru a-l manca bucata cu bucata. Dar sa fim clari: nici Washingtonul, nici Moscova nu vor fi vreodata obligate sa asculte de Bucuresti sau Berlin; Uniunea Europeana este singura care ne ofera posibilitatea de a fi ascultati ca egali."

Raffel a citat si o estimare conform careia lipsa unificarii europene in ceea ce priveste standardele tehnice si politicile comune reprezinta o bariera echivalenta cu un tarif de 44%, in timp ce europenii se plang de tarifele de 15% impuse de Trump. "Iar birocratia excesiva, care impiedica dezvoltarea economica, se suprapune peste toate acestea", a adaugat el.

Perspectiva aderarii Romaniei la zona euro ramane indepartata, potrivit declaratiilor premierului Ilie Bolojan de saptamana trecuta la Berlin. "Bulgaria indeplineste componenta de deficit. Pana nu atingem o cota sub 3%, aceasta problema nu este pe agenda. Tinta de anul acesta este de 6,3%-6,2%. Pana in 2030 ne-am propus sa ajungem sub 3%, ar putea fi o tema pentru alegerile parlamentare din 2028", a spus Bolojan in cadrul vizitei oficiale unde a fost primit de cancelarul federal Friedrich Merz.

Tema aleasa de companiile membre AHK Romania pentru 2026 - "Together for a stronger Europe. Trust creates tomorrow" - reflecta tocmai aceasta nevoie de unitate. Cu peste 10.000 de companii cu capital german active in Romania si cu Germania ramanand principalul investitor strain si cel mai important partener comercial, mesajul comunitatii de afaceri romano-germane este clar: increderea si colaborarea nu mai sunt simple deziderate, ci conditii de supravietuire pentru un continent care si-a permis prea mult timp luxul de a externaliza propria securitate.