×

Accesează contul My Orange

Eveniment

Ce a raspuns in scris Comisia Europeana la intrebarea ZF: "Asa cum guvernele tarilor nu lasa la...

Ce a raspuns in scris Comisia Europeana la intrebarea ZF: "Asa cum guvernele tarilor nu lasa la latitudinea judetelor/ regiunilor constructia de autostrazi, cand va construi in mod direct Comisia Europeana o linie de cale ferata de mare viteza de la Bruxelles la Bucuresti care sa lege vestul de estul UE?"

11.11.2026, 00:07 Sursa: zf.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

"Comisia Europeana nu are competenta de a construi in mod direct infrastructura feroviara"

Comisia Europeana a raspuns la intrebarea Ziarului Financiar privind posibilitatea ca aceasta institutie sa se ocupe in mod direct de constructia unei cai ferate intre principalele capitale europene, in scris, dupa ce ZF a adresat aceasta intrebare in timpul conferintei Ursulei von der Leyen, presedinta Comisiei Europene, de la Bucuresti din aceasta saptamana, cu obiectivul de a arata ca doar implicarea directa a Bruxellului va putea determina aparitia in timp cat mai scurt unui astfel de tren de mare viteza intre Bucuresti si Bruxelles.

Ursula von der Leyen a refuzat sa raspunda, citind in schimb de pe foi raspunsurile la alte intrebari ale jurnalistilor, ceea ce a facut din conferinta de presa o adevarata butaforie avand in vedere ca intrebarea a fost stiuta dinainte.

Pe de alta parte, Comisia Europeana a raspuns rapid in mai putin de 12 ore de la trimiterea intrebarii in scris la reprezentanta din Bucuresti la Comisiei la aceasta intrebare/propunere a ZF.

"Comisia Europeana nu are competenta de a construi in mod direct infrastructura feroviara", este raspunsul Comisiei Europene la intrebarea ZF. Insa, aceasta competenta poate fi dezvoltata prin regulamentele de functionare/ tratatelor Uniunii Europene, in conditiile in care ar fi nevoie de proiecte de infrastructura comune ale UE care sa contribuie la o unificare fizica a tarilor UE si la o dinamizare a prosperitatii in tot spatiul economic european.

Comisia Europeana afirma in raspunsul trimis ZF ca a alocat pana acum, incepand din 2014, peste 1,6 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de cale ferata in Romania. Totusi, acesti bani alocati nu au reusit sa impinga dezvoltarea infrastructurii la un nivel acceptabil. Mai mult, tehnologia de tren de mare viteza este apanajul tarilor din vest precum Franta sau Spania. Faptul ca Ursula von der Leyen nu a raspuns la intrebare la conferinta de presa a provocat ecouri in presa.

"La Bucuresti, dupa intalnirea cu Nicusor Dan, Ursula von der Leyen a raspuns la o singura intrebare. Si, intr-o scena suprarealista, presedinta Comisiei Europene, a citit raspunsul de pe o foaie, ca si cum echipa ei a anticipat fix intrebarea care urma sa fie adresata in Romania. Redactorul-sef al Ziarului Financiar, jurnalistul Sorin Paslaru, a remarcat momentul", a scris jurnalistul Catalin Tolontan, jurnalist coordonator editorial al HotNews.ro.

Cati bani a alocat UE pentru infrastructura feroviara din Romania

Potrivit fisei, actualizata in noiembrie 2026, UE a sustinut in Romania 91 de proiecte de transport, cu fonduri europene de 2 mld. euro, care au atras investitii de 2,9 mld. euro. Calea ferata a primit 1,65 mld. euro, pentru 20 de proiecte, adica circa 82% din total, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Comisiei.

Insa, dincolo de aceste proiecte, problemele cele mai acute ale transportului feroviar romanesc nu au fost rezolvate.

In timp ce trenurile moderne din vestul Europei dar si din regiune circula si cu peste 160 de km pe ora, in Romania, pe calea ferata, viteza medie a trenurilor (Regio) a fost de 46 de km pe ora in 2024 iar a trenurilor de marfa de 27 km pe ora, conform celor mai recente date. Mai mult, transportul feroviar de pasageri continua sa piarda teren in Romania, in ciuda investitiilor promise in infrastructura, a fondurilor europene disponibile si a obiectivelor europene legate de mobilitate verde. Ultimele date de la Institutul National de Statistica arata ca numarul pasagerilor transportati pe calea ferata s-a ridicat la 64 milioane in 2025, in scadere fata de 70,8 milioane in 2024 si mult sub nivelul din 2001, cand trenurile transportau peste 113 milioane de pasageri anual.

Desi Romania are una dintre cele mai extinse retele feroviare din regiune, cea mai mare parte din infrastructura necesita modernizare.

In ultimii 30 de ani, Romania a modernizat mai putin de 700 km din cei peste 10.000 km de cai ferate, conform ultimelor date.

Mai mult , problema unui tren de mare viteza Bruxelles - Bucuresti, pusa de ZF, vine in contextul in care realizarea unui astfel de proiect devine tot mai acuta inclusiv in contextul amenintarilor la adresa securitatii zborurilor aeriene din aceasta perioada.

Insa pe lista proiectelor mentionate in raportul Comisiei Europene nu este nicio linie feroviara de mare viteza. Cea mai mare finantare, de 423,7 mil. euro, merge la etapa a doua a modernizarii liniei Bucuresti Nord - Jilava - Giurgiu Nord - frontiera, cu termen de finalizare in august 2027. Reabilitarea sectiunii Brasov - Sighisoara, pe coridorul Rin - Dunare, pentru viteze de 160 km/h, a primit 787,4 mil. euro prin doua proiecte, ambele cu termenul de finalizare 20 decembrie 2024 in documentul Comisiei.

Alte 151 mil. euro merg la calea ferata din Portul Constanta, 45 mil. euro la prima etapa a reabilitarii liniei Ploiesti - Focsani, iar 30 mil. euro la electrificarea liniei Iasi - Ungheni, spre Republica Moldova. Opt proiecte sunt studii, cu finantari de 60 mil. euro, cel mai mare fiind pentru modernizarea liniei Apahida - Suceava (26 mil. euro).

Cu ce viteza merg trenurile in Romania?

Cea mai mare viteza permisa unui tren in Romania este de 160 km/h, pe ruta Bucuresti Nord - Constanta, modernizata cu un miliard de euro, dar nici acolo nu este atinsa permanent, potrivit datelor publicate anterior de ZF. Trenurile Regio au avut in 2024 o viteza medie de 46 km/h, iar cele de marfa de 27 km/h. InterCity a ajuns la o medie de 70,5 km/h, iar InterRegio la 61 km/h, conform CFR SA.

Ideea unei linii de mare viteza exista deocamdata doar pe hartie. Un studiu strategic realizat de AtkinsRealis pentru Directia Generala Programe Europene Transport din Ministerul Transporturilor indica Constanta - Oradea drept ruta cea mai potrivita pentru trenuri de 250 km/h, cu o prima faza pe Bucuresti - Campina. Costul unei astfel de linii variaza intre 8,9 si 25,5 mil. euro pe kilometru, la preturile din 2018.

Intre timp, in zona au ajuns sa faca chinezii linii de cale ferata de mare viteza.

Linia de mare viteza construita de companii chinezesti intre Budapesta si Belgrad acopera 350 km, o distanta apropiata de Bucuresti - Cluj, in trei ore si jumatate, in timp ce CFR are nevoie de circa 10 ore pe ruta romaneasca.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare