Business international

Pe linia de productie a unei fabrici de bauturi spirtoase veche de 69 de ani din nord-vestul Chinei, niste muncitori lipesc manual etichete pe sticlele unui alcool tare cunoscut sub numele de baijiu, scrie Bloomberg.

Ineficienta vizibila la Shaanxi Qinyang Changsheng Brewing Co, companie care nu a mai inregistrat profit din 2020, ar putea parea o anomalie intr-o tara in care robotii inlocuiesc munca manuala. Dar este o scena care se repeta in toata China, in conditiile in care proprietarii de firme si oficialii locali fac eforturi uriase pentru a proteja locurile de munca si a mentine in viata firmele aflate in dificultate.

"Daca ne-am inchide, muncitorii nostri si-ar pierde veniturile si nu ar mai putea primi pensie", spune Megan Xiao, 35 de ani, fiica presedintelui companiei, care se ocupa de marketing. Fabrica are 300 de angajati, inclusiv unii angajati printr-un program guvernamental de combatere a saraciei. "Inchiderea fabricii ar provoca probleme sociale uriase in regiunea noastra", a adaugat ea.

In anii 1990, decidentii politici au pregatit terenul pentru ascensiunea rapida a Chinei ca principal producator mondial, inchizand mii de companii neproductive si concediind milioane de muncitor, masuri dure care au imbunatatit eficienta la nivel national. Insa, pe masura ce economia Chinei, de 19.000 de miliarde de dolari, incetineste, cererea pentru multe produse este deja saturata, iar consumatorii devin tot mai precauti cu cheltuielile, chiar daca preturile scad.

Noua realitate a dus la cel mai mare numar de companii industriale neprofitabile din 2001 incoace, adica de la sfarsitul acelei perioade de reforme.

Asta lasa guvernul lui Xi Jinping prins intre doua obiective contradictorii: evitarea somajului in masa, care ar putea declansa tensiuni sociale, si inchiderea intreprinderilor care produc in exces, provocand deflatie interna si valuri de tarife anti-dumping din partea Europei, Americii Latine si SUA.

Pentru liderii de la Beijing, ocuparea fortei de munca este o problema chiar mai sensibila politic decat cresterea economica, spune Neil Thomas, cercetator in politica chineza la Asia Society Policy Institute.

"Somerii au mai putin de pierdut daca protesteaza, ceea ce ii transforma intr-un risc mai mare", a declarat el. "Eforturile de reducere a capacitatii industriale se vor lovi, prin urmare, de rezistenta, nu doar din partea angajatilor si managerilor intreprinderilor afectate, ci si din partea oficialilor locali, a caror evaluare depinde de mentinerea stabilitatii sociale".

Conflictul comercial dintre Xi Jinping si Donald Trump nu face decat sa agraveze problema. Razboiul tarifar a redus exporturile catre SUA si a pus in pericol milioane de locuri de munca din China, chiar si dupa un "armistitiu" care a redus taxele vamale suplimentare impuse de Washington de la 145% la 30%. Potrivit Deutsche Bank AG, sectorul manufacturier angajeaza o cincime din forta de munca a Chinei, mai mult decat dublu fata de ponderea din SUA.