Banci si asigurari

Diaspora continua sa joace un rol major in economia romaneasca, iar impactul ei financiar rivalizeaza cu cel al marilor programe de investitii. Din 2013 si pana la jumatatea anului 2025, romanii plecati peste granita au trimis acasa aproximativ 60 de miliarde de euro, arata o analiza a lui Cristian Popa, membru in Consiliul de Administratie al BNR. Suma depaseste de peste doua ori valoarea initiala aprobata a Planului National de Redresare si Rezilienta, puncteaza el.

"Pragmatica si consecventa, diaspora ramane investitorul din umbra. (...) Per total, din 2013 pana la jumatatea anului 2025, romanii din afara tarii au trimis acasa aproximativ 60 de miliarde de euro, o suma remarcabila, de peste doua ori mai mare decat valoarea agreata initial a PNRR. Un aspect important (ce se remarca si din infografic) este stabilitatea si rezilienta acestor sume. Cei plecati nu au uitat de <>", a scris Cristian Popa pe LinkedIn.

In 2024, incasarile din remiteri s-au ridicat la circa 6,7 miliarde de euro, echivalentul a aproape 2% din PIB. Practic, suma este de doua ori si jumatate mai mare decat acum un deceniu, pe fondul cresterii numarului de emigranti si a veniturilor lor. La capitolul plati, aproximativ 1,7 miliarde de euro au parasit Romania in 2024, cu circa 60% peste anul precedent. Per ansamblu, rezulta un net de aproximativ 5 miliarde de euro (incasari minus plati), dupa cum spune Popa.

"Dupa ce multele ore muncite devin salariu, zeci de mii de transferuri sunt realizate din aplicatiile de pe telefon si ajung in conturile unor bunici, parinti sau copii din Romania. Incepand din august 2025, Banca Nationala a Romaniei publica un set nou de date, legat de remiterile personale. Remiterile, in sine, au sute de mii de povesti individuale, acelea nu le pot spune decat cei care le traiesc. Povestea generala a remiterilor, insa, a cifrei agregate ce are in spate aceste transferuri este la fel de importanta precum cea a investitiilor straine directe sau a fondurilor europene."

Dar dupa prima jumatate a anului 2025 incasarile incetinesc, iar platile accelereaza. Pe baza datelor istorice si a celor din primele doua trimestre ale acestui an, tinand cont de trend si sezonalitate, o estimare prudenta indica scaderea remiterilor nete in acest an.

"Pe partea de incasari, aceasta scadere se explica probabil prin incertitudinile economice globale, cresterea costului vietii, ceea ce lasa multor romani din strainatate mai putini bani de trimis, dar si prin reintregirea/mutarea familiilor in strainatate, care reduce obligatiile de intretinere din tara. Sau poate ca multi pur si simplu nu mai au cui sa trimita bani acasa", detaliaza Cristian Popa.

Cat despre structura geografica a incasarilor, aproape jumatate din totalul remiterilor personale provine din Regatul Unit si Germania, scrie el.

"Desi diaspora din UK este numeric doar un sfert din cea din Italia, Spania si Franta, in 2024 contributia sa financiara o depaseste acum pe cea a diasporei mult mai numeroase din aceste tari, iar fata de acum un deceniu, nivelul din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare."

Reprezentantul BNR explica ce inseamna aceste cifre: in termeni simpli, remiterile personale sunt transferuri private, voluntare, transfrontaliere intre persoane din tari diferite si includ atat transferurile personale propriu-zise (sumele pe care romanii plecati in strainatate le trimit acasa), cat si remunerarea neta a salariatilor care lucreaza peste granita pe perioade mai mici de un an (venituri din munca minus taxe, contributii si cheltuieli locale). Statistic, apar ca incasari (intrari din strainatate catre rezidenti) si plati (iesiri din Romania catre nerezidenti).

"Concret, vorbim despre banii pe care lucratorii emigranti ii trimit inapoi in tara lor de origine, fie ca vorbim de sume trimise din Europa in Romania, fie ca vorbim de sume trimise din Romania spre Asia. Pentru multe gospodarii, inseamna chirie platita la timp, scoala pentru copii si o plasa de siguranta in lunile grele. In cazul Romaniei, de mai bine de un deceniu, aceste sume, intrari nete si semnificative, au functionat ca un amortizor: au atenuat socuri si au sustinut consumul si investitiile. In plus, au asigurat o parte din finantarea unui deficit extern deloc mic", a adaugat el.

Dar Romania devine, treptat, nu doar destinatar al remiterilor, cat si tara de origine a remiterilor.

Pe partea de plati, incepand din 2022 observam un trend clar ascendent. Volumul remiterilor din Romania catre exterior a crescut de peste patru ori in ultimii cinci ani (de la sub 400 milioane EUR in 2019, la aproape 1,7 miliarde EUR in 2024). Daca in 2019 raportul incasari/plati era 14:1, in 2024 acest raport s-a redus la 4:1. Fenomenul este asteptat sa continue, dat fiind ca deficitul de forta de munca interna persista si companiile recruteaza tot mai multi muncitori straini. (...) Vreau sa fiu foarte clar: fara ei, economia Romaniei ar fi mai mica si traiul mai scump. Beneficiile nu pot fi contestate. Simplificand, nu stiu cine ar mai livra comenzile de mancare in orasele mari", scrie Cristian Popa.

Contrar impresiei ca "banii pleaca in Asia", in top 10 destinatii apare astazi o singura tara asiatica, si anume Nepal, iar valoarea platilor catre aceasta tara este mai putin de 10% din total (7,3% pe ultimele 12 luni).

"Totusi, sumele catre Nepal au crescut cu aproximativ 70% an/an, in linie cu prezenta tot mai mare a lucratorilor non-UE in Romania. In conditiile actuale ale pietei muncii, probabil ca in timp, si alte economii asiatice vor intra in topul destinatiilor."

Mentinerea cotei oficiale de 100.000 de lucratori non-UE nou admisi a accelerat aceste iesiri, adica banii trimisi acasa de noii angajati, puncteaza reprezentantul BNR. "Nu este vorba doar de Nepal, catre majoritatea tarilor pleaca sume tot mai mari, in timp ce la incasari varful pare sa fi fost T4 2023. Nu ma astept, insa, ca pe termen lung Romania sa treaca de la statutul de beneficiar net de remiteri la un echilibru in care incasarile sa egaleze platile, insa probabil ca raportul incasari/plati mentionat ceva mai sus se va reduce in continuare", a concluzionat el.