Business international

Industria europeana are in fata un nou test de rezilienta in conditiile in care razboiul din Orientul Mijlociu impinge in sus preturile energiei, insa sectorul nu se confrunta deocamdata cu o criza de amploarea socului energetic din 2022, spun analistii, potrivi The Wall Street Journal.

Inainte ca SUA si Israelul sa loveasca Iranul, producatorii din intreaga regiune isi stabilisera o pozitie mai solida dupa ani de stagnare. Fabricile pareau pozitionate pentru o revenire in acest an, cresterea costurilor la inputuri devenind astfel un obstacol nefericit.

"Sectorul incepea sa dea semne de revenire. Criza energiei risca sa dea totul peste cap", arata Claus Vistesen, economist pe zona euro la Pantheon Macroeconomics.

Productia si comenzile s-au stabilizat la sfarsitul anului trecut, impulsionate de stimulentele guvernamentale, in timp ce sectoarele cu consum ridicat de energie beneficiau de cele mai scazute preturi la petrol si gaze din ultimii ani. Pe 2025 ca intreg, productia industriala a crescut cu 1,5% in zona euro, primul avans anual din 2022.

Insa increderea intr-o redresare s-a prabusit de la inceputul razboiului din Iran. Institutul ifo a aratat ca in Germania, increderea companiilor a atins cel mai scazut nivel din februarie anul trecut. Potrivit sondajului, razboiul afecteaza indeosebi industriile mari consumatoare de energie.

Totusi, deocamdata, socul actual este in principal concentrat in jurul petrolului, si nu al gazelor, scutind industria europeana de expunerea severa inregistrata in momentul izbucnirii razboiului din Ucraina, potrivit lui Vistesen.

De asemenea, de aceasta data pare sa fie vorba de un soc al preturilor, si nu unul al disponibilitatii, potrivit unui purtator de cuvant al Lanxess, o companie germana din industria chimica. Producatorii germani trec costurile in crestere mai departe catre consumatori mai degraba decat sa incetineasca productia.

Firmele europene sunt de asemenea mai putin expuse la fluctuatiile preturilor energiei decat in 2022. De la inceputul razboiului din Ucraina, companiile au investit mai mult in procese eficiente energetic si si-au crescut contractele de aprovizionare pe termen lung, potrivit economistilor ING.

O crestere a capacitatii de energie regenerabila a crescut in acelasi timp rezilienta.

Insa pe termen scurt, cel mai mare risc are legatura cu cealalta parte a economiei: serviciile. Sectorul este mai imediat vulnerabil la o scumpire a petrolului, ceea ce ar putea avea implicatii semnificative pentru inflatie si prin urmare pentru increderea consumatorilor.

Date recente au indicat o deteriorare pronuntata a increderii consumatorilor in zona euro, aceasta slabind mai rapid decat in urma anuntarii de tarife de catre presedintele american Donald Trump.

Pentru industria europeana, cel mai mare risc ar veni dintr-o potentiala volatilitate a preturilor gazelor in continuare.

"Deocamdata, scumpirea gazelor se situeaza cu mult sub cea de acum trei si patru ani", arata Joerg Kraemer, economist-sef la Commerzbank.

Insa acest lucru s-ar putea schimba in scurt timp in functie de evolutia razboiului, adauga acesta.

Nu e nevoie decat de panica pe pietele europene pentru ca preturile sa urce la cer, avertizeaza Vistesen. Acesta reaminteste ce s-a intamplat in 2022, cand Europa a achizitionat de doua ori mai multe gaze deca avea nevoie, la un pret mai ridicat, din cauza nesigurantei legate de aprovizionare.

"Exista riscul ca Europa sa fie nevoita sa procedeze la fel", avertizeaza acesta.