Business international

Cererile din ce in ce mai ostile ale presedintelui SUA de a controla Groenlanda ar putea obliga UE sa traga o linie. O incercare a SUA de a anexa teritoriul ar putea distruge alianta transatlantica NATO, avertizeaza oficialii.

Liderii europeni au acceptat cererile lui Trump timp de aproape un an. Acesta presa tarile NATO sa isi mareasca cheltuielile pentru aparare la 5% din PIB si ameninta ca va retrage sprijinul SUA din Ucraina, reiese dintr-o analiza The Guardian.

De asemenea, au dat un raspuns discret la aventurismul SUA in strainatate, inclusiv capturarea si extradarea lui Nicolas Maduro din Venezuela.

Servilismul s-a manifestat adesea in public. Diversi lideri europeni s-au intrecut in a-si asuma rolul de "soptitor al lui Trump". Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i s-a adresat in mod scandalos cu apelativul "tati" la un summit din iunie anul trecut.

Dar cererile repetate si din ce in ce mai belicoase ale lui Trump ca Danemarca sa-i cedeze sau sa-i vanda Groenlanda semi-autonoma au declansat una dintre cele mai mari crize din istoria parteneriatului transatlantic.

"Suntem in 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni"

"Ambitia presedintelui este pe masa", a declarat ministrul danez de externe, Lars Lrkke Rasmussen, pentru Fox News.

"Desigur, avem limitele noastre. Suntem in 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni".

Dupa o intalnire de o ora cu vicepresedintele SUA, JD Vance, si secretarul de stat, Marco Rubio, Rasmussen si ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, aveau fetele posomorate, fumand tigari in fata cladirii executive Eisenhower din Washington DC.

"In ceea ce priveste Groenlanda, europenii au gasit o linie rosie pe care vor sa o respecte cu adevarat", a declarat Kristine Berzina, cercetatoare senior la German Marshall Fund pentru apararea SUA si securitatea transatlantica.

"Tot restul a fost supus negocierilor, dar situatia Groenlandei este diferita, deoarece se pune problema suveranitatii si se pune problema daca Europa este capabila sa se apere in ceea ce priveste propriul teritoriu, propriile drepturi".

Europa se afla insa intr-o "pozitie diplomatica dezavantajoasa" din cauza dependentei sale de SUA in materie de securitate, a declarat fostul prim-ministru al Letoniei, Krisjanis Karins. "Din pacate, Europa nu se afla intr-o pozitie puternica pentru a se opune cu fermitate", a spus el. "La sfarsitul zilei, Europa inca are nevoie de SUA".

Presiunea asupra oficialilor din Danemarca si Groenlanda a fost enorma. La o zi dupa intalnirea cu oficialii americani, Motzfeldt, vizibil emotionata, a declarat ca a fost coplesita de ultimele zile de negocieri.

"Danemarca a fost intotdeauna un aliat bun al SUA", a spus Marisol Maddox, cercetator senior la Institutul de studii arctice al Universitatii Dartmouth.

"Deci, asta este si o parte din ceea ce face ca acest lucru sa fie atat de extraordinar, este ca si cum te-ai duce la cel mai bun prieten al tau si l-ai palmui la intamplare. Nu exista nimic care sa provoace acest lucru".

Interesul lui Trump pentru achizitionarea insulei a crescut de cand prietenul sau de lunga durata, Ronald Lauder, mostenitorul companiei de cosmetice Estee Lauder, i-a sugerat acest lucru pentru prima data in 2019. Casa Alba a declarat ca principala sa preocupare este securitatea nationala, dar Trump a recunoscut ca si ego-ul joaca un rol important. El a declarat saptamana trecuta pentru New York Times ca detinerea Groenlandei este "ceea ce simt ca este necesar din punct de vedere psihologic pentru a avea succes".

Vineri, Trump a amenintat ca va impune tarife tarilor care nu "se alatura" ambitiei sale de a anexa Groenlanda.

Europa a raspuns incercand sa submineze argumentul administratiei Trump potrivit caruia Groenlanda este insuficient protejata impotriva unui potential atac rus sau chinez. Un mic contingent militar francez a sosit joi pe insula, ca parte a unei desfasurari limitate care include trupe din Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Tarile de Jos si Marea Britanie.

"Apararea si protectia Groenlandei sunt o preocupare comuna pentru intreaga alianta NATO", a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen.

Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris joi SUA ca un aliat si partener in cadrul discutiilor privind situatia Groenlandei. Ea a prezentat modul in care UE incearca sa consolideze sprijinul acordat insulei, mentionand deschiderea unui birou in Nuuk si propunerea de a dubla ajutorul financiar al UE.

"Groenlanda poate conta pe noi, din punct de vedere politic, economic si financiar", a declarat ea reporterilor.