Business international

In urma cu zece ani, "Fabricat in China 2025" parea ambitia unei natiuni aflate prea departe de frontiera tehnologica pentru a spera la leadership global. Previziunile expertilor occidentali - ca autoritarismul sufoca inovatia - s-au dovedit insa incomplete. Astazi, ascensiunea Chinei obliga democratiile sa reevalueze nu doar propriile presupuneri, ci si felul in care arata competitia pentru putere intr-o lume remodelata de "autoritarismul inteligent".

In urma cu un deceniu, guvernul Chinei a dezvaluit "Fabricat in China 2025" - o viziune indrazneata pentru transformarea tarii din linia de asamblare a lumii intr-un lider global in inovatie. Planul a fost intampinat cu un scepticism considerabil, in special in Occident, unde un consens academic robust sustinea ca autoritarismul era fundamental incompatibil cu inovatia. Mai mult, cu o baza tehnologica subreda, universitati de nivel mediu si cu lipsa de talente inalt calificate, China se afla la ani-lumina in urma frontierei occidentale. Cu exceptia unor schimbari politice drastice, au concluzionat multi analisti, China va ramane o "natiune a imitatiei", scrie in Project Syndicate Jennifer Lind, profesor asociat de guvernare la Dartmouth College si cercetator asociat la Chatham House. Stim ce s-a ales de aceasta predictie. Dar convingerea gresita de atunci ca inovatia depinde de libertatea politica parea sa aiba o baza analitica si istorica solida. Dupa cum a observat regretatul politolog Samuel Huntington in 1996, instrumentele care mentin regimurile autoritare la putere - cum ar fi cenzura, represiunea si coruptia - inabusa in mod natural inovatia si dinamismul economic. Iar conditiile care permit inovatia, cum ar fi o mobilitatea mai mare a populatiei si fluxurile de informatii, risca sa dea putere fortelor care ar putea ameninta un regim autoritar. Mihail Gorbaciov ar fi putut confirma acest lucru. Insa liderii Chinei au gasit o modalitate de a depasi aceasta "dilema a regelui". Elaborand un model care poate fi numit "autoritarism inteligent", China a combinat o abordare inovatoare a controlului politic cu deschiderea economica selectiva, bazandu-se pe lectiile invatate de la Singapore, un stat autoritar si al tehnologiei de varf. Evitand represiunea dura, Partidul Comunist Chinez (PCC) a fost pionier al tehnicilor diverse si subtile de control al informatiilor, despre care cercetatorul Tony Zirui Yang sustine ca au "normalizat" cenzura si au "desensibilizat" poporul chinez la aceasta. In loc de bastoane si arme, liderii Chinei folosesc instrumente digitale precum inteligenta artificiala, recunoasterea faciala si alte metode de colectare a datelor biometrice pentru a detecta, monitoriza si preveni disidenta. Desi coercitia violenta este inca prezenta, explica cercetatoarea Lynette Ong, PCC continua sa evite si sa paseze responsabilitatea externalizand-o catre "batausi platiti" - executori care intimideaza petitionarii, disperseaza protestele si efectueaza evacuari fortate. Intre timp, guvernul Chinei a urmarit deschiderea selectiva a anumitor sectoare ale economiei, inclusiv universitatile si sectorul privat, si a investit masiv in extinderea capacitatii de inovare a tarii, cum ar fi prin finantarea cercetarii si dezvoltarii si promovarea formarii capitalului uman.

China seamana cu alte economii in ascensiune, inclusiv Statele Unite ale Americii din secolul al XIX-lea. Tinerii straluciti din China obisnuiesc sa studieze in strainatate, dar pot ramane acasa pentru a obtine o educatie excelenta intr-o masura tot mai mare. China produce cei mai multi absolventi de doctorat in stiinte si inginerie din intreaga lume. Majoritatea inginerilor de la DeepSeek, care a uimit lumea in 2023 cu modelul sau de inteligenta artificiala open-source, au fost instruiti in China.

Cititi continuarea pe www.businessmagazin.ro

Traducere si adaptare: Bogdan Cojocaru