Banci si asigurari

Cum justifica boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isarescu, decizia de a mentine si in iulie 2025 dobanda-cheie la 6,5%:

￢ Rata anuala a inflatiei s-a mentinut in aprilie 2025 la 4,85% (4,86% in martie) si a crescut in mai la 5,45%. Avansul fata de finele trimestrului I din 2025 este rezultanta continuarii accelerarii cresterii preturilor alimentelor si energiei.

￢ La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a intrerupt din nou trendul descendent, marindu-se la 5,4% in mai, de la 5,2% in martie.

￢ Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va creste considerabil in urmatoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirarii schemei de plafonare a pretului la energia electrica si al majorarii incepand cu 1 august a cotelor TVA si a accizelor, urcand astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.

￢ Activitatea economica a stagnat in T1/2025, dupa ce a crescut cu 0,5% in precedentele trei luni (variatie trimestriala), evolutie ce face probabila o deschidere mai evidenta a deficitului de cerere agregata in acest interval comparativ cu cea anticipata. Fata de aceeasi perioada din 2024, avansul PIB a inregistrat o noua scadere in T1/2025, la 0,3%, de la 0,5% in ultimul trimestru din 2024.

￢ Cele mai recente date si analize indica o crestere moderata a economiei in termeni trimestriali in T2/2025, in linie cu previziunile precedente.

￢ In ansamblul sau, pachetul de masuri fiscal-bugetare aplicat din august este insa de natura sa intensifice presiunile dezinflationiste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai indepartat de timp, in principal prin efectele exercitate asupra cererii agregate, si sa sustina o corectie relativ rapida si consistenta a deficitului de cont curent, cu implicatii favorabile asupra costurilor de finantare a economiei si asupra comportamentului cursului de schimb al leului, inclusiv in perspectiva.

￢ Incertitudini raman totusi asociate masurilor corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate in perspectiva in scopul continuarii consolidarii bugetare in conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE si cu procedura de deficit excesiv.

￢ Incertitudini si riscuri mari la adresa perspectivei activiatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa provina din mediul extern, in conditiile razboiului din Ucraina si ale situatiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seama in contextul incertitudinii si efectelor potential generate de politica comerciala a SUA si de masurile adoptate ca raspuns de catre alte state, de natura sa afecteze mersul economiei mondiale si al comertului international.

￢ In aceasta conjunctura, absorbtia si utilizarea fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esentiale pentru contrabalansarea partiala a efectelor contractioniste ale consolidarii bugetare si ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum si pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice.

￢ Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.