Eveniment

Germanii care aleg sa munceasca dupa varsta de pensionare vor putea castiga pana la 2.000 de euro pe luna fara a plati impozit, ca parte a initiativei cancelarului Friedrich Merz de a combate deficitul de forta de munca si de a revitaliza cea mai mare economie a Europei, scrie Financial Times.

Guvernul estimeaza ca masura va costa 890 de milioane de euro pe an din momentul intrarii in vigoare, la 1 ianuarie, potrivit unui proiect de lege consultat de Financial Times. Asa-numitul plan de pensie activa, una dintre promisiunile de campanie ale lui Merz, urmeaza sa fie aprobat miercuri de coalitia acestuia cu social-democratii.

Coalitia lui Merz urmareste sa atenueze impactul imbatranirii populatiei active din Germania, in conditiile in care economia se confrunta cu o penurie de muncitori calificati dupa trei ani de stagnare. Initiativa face parte dintr-un set mai amplu de reforme structurale incluse in ceea ce cancelarul a numit "toamna reformelor".

"Piata muncii din Germania se confrunta cu provocari structurale cauzate de schimbarile demografice. Generatia baby boomers va iesi treptat la pensie in urmatorii ani, in timp ce tot mai putini tineri intra pe piata muncii. Acest lucru duce la o lipsa de lucratori calificati in multe industrii", se arata in proiectul de lege.

Munca dupa pensionare este permisa in Germania, ca si in mare parte din Europa, insa Berlinul doreste sa o faca mai atractiva prin facilitati fiscale.

Alte tari care stimuleaza munca dupa pensionare includ Grecia, unde masura a avut un anumit succes. De cand Atena le-a permis pensionarilor activi sa isi pastreze integral pensiile si sa plateasca doar un impozit redus de 10% pe veniturile suplimentare, numarul acestora a crescut de la 35.000 in 2023 la peste 250.000 in septembrie, potrivit Ministerului Muncii elen.

Germania se confrunta cu unele dintre cele mai mari provocari demografice din Europa: 4,8 milioane de angajati - adica 9% din forta de munca - urmeaza sa se pensioneze pana in 2035, ceea ce pune presiune pe sistemul de asistenta sociala si pe economie.

Pe langa reducerea fortei de munca, Germania are cele mai scurte ore medii de lucru dintre toate economiile OCDE, potrivit organizatiei cu sediul la Paris. Intre timp, ponderea lucratorilor part-time s-a mai mult decat dublat, ajungand la 30% din forta de munca de la inceputul anilor '90, in principal datorita cresterii participarii femeilor la piata muncii.

Stimulentele fiscale vor ajuta, de asemenea, la "pastrarea experientei si a cunostintelor in companii pentru o perioada mai lunga" si vor duce la "o crestere generala a ratei de ocupare a fortei de munca, contribuind astfel la cresterea economica si la venituri mai mari pentru stat", se arata in proiect.

Angajatii si angajatorii vor plati in continuare contributii sociale pentru aceste salarii, ceea ce va sprijini finantele tensionate ale sistemelor de sanatate si pensii din Germania.

Estimarea unui deficit anual de 890 de milioane de euro din venituri fiscale pare a fi la limita inferioara a ceea ce prevad economistii, sugerand ca guvernul nu se asteapta la un numar foarte mare de beneficiari.

Institutul IW estimeaza ca costurile reale ar putea fi mai aproape de 1,4 miliarde de euro pe an, cu aproximativ 340.000 de lucratori care ar putea beneficia de aceasta facilitate fiscala.

Un purtator de cuvant al Ministerului de Finante a declarat ca nu poate comenta imediat estimarile.