Business international

In timp ce scena principala a editiei de anul acesta a Forumului Economic Mondial de la Davos este acaparata de politicieni, geopolitica si de destramarea violenta a vechii ordini mondiale, pe scenele secundare si in culise evolueaza, discuta si asculta oameni de afaceri si executivi de companii, cei care trag foloasele si nu de putine ori ponoasele.

Dintre numele mari pot fi mentionate Jamie Dimon, CEO-ul celei mai puternice banci americane JPMorgan Chase, Jensen Huang, CEO-ul NVIDIA, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, Andy Jassy, directorul de la Amazon, si nu in ultimul rand Larry Fink, presedintele celei mai globalizate corporatii din lume, BlackRock. Fink este si copresedintele forumului. Prin urmare, Davosul, la cea mai importanta editie din istoria sa, a atras o selectie impresionanta de executivi, unii fiind acolo pentru prima data.

Este locul unde poti intelege cel mai bine incotro se indreapta lumea. Din partea Ungariei, ca reprezentant al mediului de afaceri de acolo, dar si pentru a dezvolta relatii internationale de business pentru tara sa, este prezent Gellert Jaszai, presedintele 4iG, compania care a devenit varful de lance al expansiunii corporate maghiare. Jaszai are titlul oficial de ambasador extraordinar si plenipotentiar responsabil cu dezvoltarea relatiilor de business internationale.

Polonia, cea mai puternica economie din Europa de Est, nu doar ca are o delegatie de business de elita la Davos, dar este si organizator de evenimente in cadrul forumului. "Leaders Forum powered by Poland" este cel mai bun exemplu. Este vorba de un forum de cinci zile care reuneste lideri de afaceri, oameni care iau decizii de politica, oameni de cultura si oameni de stiinta din toata lumea pentru a discuta despre crestere economica si in business, incredere si tehnologie. Evenimentul se vrea sa fie o platforma pentru "dialog strategic" si schimb de idei.

Pe o alta scena de la Davos a putut fi vazut discutand Ireneusz Fafara, CEO-ul de la Orlen, companie poloneza si unul dintre cei mai mari jucatori din energie din Europa de Est, alaturi de Daniel Yergin, vicepresedintele S&P Global, si de John Howland, vicepresedintele Dow Jones Energy. Fafara a avut ce povesti, dar si Yergin, care nu este strain de Polonia. Cand Germania isi proteja accesul la gazele ieftine din Rusia, Polonia mergea contra curentului si isi asigura independenta de energia rusa construindu-si propriul gazoduct catre marile Norvegiei. In prezent, tara est-europeana dezvolta unele dintre cele mai ambitioase proiecte de parcuri eoliene in largul marii din Europa.

Gellert Jaszai, ambasadorul de business al Ungariei, a participat la Davos la mai multe discutii la nivel inalt, scrie Portfolio.hu. Acestea s-au concentrat pe viitorul infrastructurii digitale si al conectivitatii, pe rolul strategic al tehnologiilor de aparare si pe oportunitatile de consolidare a cooperarii internationale. Sunt domenii care fac parte din businessul 4iG. Punctul culminant al intalnirilor a fost cea cu fostul cancelar federal austriac Sebastian Kurz, cofondator al Dream. Dream este o companie de tehnologie de securitate cibernetica si inteligenta artificiala care dezvolta solutii pentru protectia infrastructurii de stat si a infrastructurii critice. In timpul intalnirii, partile au trecut in revista urmatorii pasi ai parteneriatului deja lansat. 4iG Space and Defence Technologies evalueaza si integreaza capacitatile tehnologice ale Dream, in conformitate cu strategia companiei de digitalizare a apararii si securitatii Ungariei.

Jaszai a discutat si cu Arda Ermut, CEO al Turkiye Wealth Fund despre cooperare strategica, posibile investitii comune in infrastructura digitala si oportunitati de crestere. Seful 4iG s-a intalnit, de asemenea, cu Aleksandar Vucic, presedintele Serbiei, cu care a vorbit despre posibilitatile de cooperare maghiaro-sarba in domeniul telecomunicatiilor si infrastructurii digitale, care au o importanta strategica tot mai mare pentru regiune. Relatiile dintre cele doua tari au devenit brusc mai profunde dupa ce Mol a ajuns la un acord cu Gazprom, colos rus, pentru salvarea singurei rafinarii de petrol a Serbiei, paralizata de sanctiuni americane. Jaszai s-a vazut la Davos si cu prim-ministrul Muntenegrului si cu Meera Al Suwaidi, sefa departamentului de parteneriate suverane de la Mubadala Investment Company, unul din fondurile suverane din Emiratele Arabe Unite.

La "Leaders Forum powered by Poland", Daniel Yergin a povestit despre cum razboiul din Ucraina a schimbat piata energiei din Europa. Energia a devenit un element cheie al geopoliticii, mai ales de la invazia Rusiei in Ucraina, care luna viitoare intra in al patrulea an. Potrivit lui Yergin, izbucnirea acestui razboi a fragmentat piata energetica globala. "Pana in februarie 2022, aveam o piata globala a petrolului, inclusiv pentru produsele petroliere rusesti. Acest lucru s-a schimbat, iar acum avem o piata fragmentata. Acest lucru se datoreaza partial sanctiunilor", a spus Yergin.

Dar cea mai mare schimbare a implicat gazele. "Una dintre cele patru greseli majore ale lui Putin a fost sa creada ca poate folosi energia ca arma, ca poate intrerupe aprovizionarea cu gaze si ca din cauza dependentei Europei poate destrama coalitia care sustine Ucraina. Dar a esuat din cauza GNL si a revolutiei gazelor de sist din Statele Unite, deoarece SUA au reusit sa satisfaca pana la 50% din necesarul de GNL al Europei", a explicat Yergin.

El isi aminteste ca a mentionat sisturile la un forum din Sankt Petersburg in 2013. Putin a inceput atunci sa-i strige ca sisturile sunt groaznice, barbare si ca "ar putea contamina aprovizionarea cu apa a Varsoviei". "Mi-am dat seama ca vedea sisturile ca pe o amenintare la adresa dominatiei energetice a Rusiei. Ar creste influenta Statelor Unite in lume, principalul exportator mondial de GNL", spune Daniel Yergin, care considera ca fara gazele competitive din sisturile americane, coalitia europeana care sustine Ucraina, izolata de gazul rusesc, s-ar putea sa nu supravietuiasca.

In urma cu 10 ani, Yergin a promovat gazele de sist poloneze ca instrument prin care Polonia si-ar fi putut reduce dependenta de energia ruseasca si chiar ameninta forta energetica a Moscovei. Pe atunci se vorbea de un boom al gazelor de sist poloneze. Dar "revolutia" fracturarii hidraulice poloneze s-a amanat.