Zf 24

Mojtaba Khamenei, in varsta de 56 de ani, a trait aproape toata viata in umbra regimului iranian, departe de ochii publicului, dar construind discret o retea puternica de influenta in aparatul de securitate, in randul clerului si al elitelor economice. Acum insa, dupa moartea tatalui sau, ayatollahul Ali Khamenei, ucis in primele ore ale atacurilor americano-israeliene asupra Iranului, el urca in varful puterii intr-un moment in care republica islamica se confrunta cu cea mai grava criza din ultimii aproape 50 de ani.

Numirea sa ca lider suprem vine intr-un context exploziv: Iranul este in razboi, economia este zdruncinata, iar o parte importanta a populatiei este profund ostila regimului. Pentru multi iranieni care au iesit in strada in ultimii ani, Mojtaba simbolizeaza exact sistemul pe care il contesta: represiunea brutala a protestelor, eliminarea adversarilor politici si o retea de favoritisme si coruptie care a concentrat averi imense in mainile celor apropiati puterii.

Potrivit Bloomberg, Mojtaba ar fi acumulat un portofoliu imobiliar international de miliarde de dolari si a devenit unul dintre exemplele tipice ale fenomenului "aghazadeh", termenul folosit in Iran pentru copiii privilegiati ai elitei teocratice, protejati de greutatile economice pe care le suporta populatia.

Nemultumirea sociala a erupt violent in ianuarie, cand protestele declansate de scumpirea vietii s-au transformat rapid intr-o revolta anti-regim. Potrivit organizatiilor pentru drepturile omului, cel putin 7.000 de civili au fost ucisi in timpul represiunii.

Numirea lui Mojtaba Khamenei sugereaza ca Teheranul nu are de gand sa cedeze presiunilor externe. Este putin probabil ca noul lider suprem sa accepte cererea lui Donald Trump ca Iranul sa capituleze neconditionat. Dimpotriva, analistii cred ca va continua linia dura a tatalui sau: prioritate absoluta pentru ideologia islamica si o politica externa puternic antiamericana. In plus, ar putea incerca sa razbune moartea tatalui, a mamei si a sotiei sale, ucisi in bombardamentele din 28 februarie.

Decizia de a-l instala la conducere a venit dupa zile de dispute si negocieri tensionate in interiorul elitei politice iraniene si dupa votul intarziat al Adunarii Expertilor, organismul clerical format din 88 de membri care numeste liderul suprem. Alegerea fiului ayatollahului pare un gest de sfidare directa la adresa Washingtonului si Tel Avivului.

Veteran al razboiului Iran-Irak din anii '80 si considerat apropiat de structurile de securitate, Mojtaba are legaturi puternice cu Garda Revolutionara Islamica, una dintre cele mai influente si dure institutii ale regimului. Acest lucru indica faptul ca Iranul nu va da inapoi in conflictul care deja a aruncat Orientul Mijlociu intr-o criza majora si a destabilizat pietele energetice globale.

Numirea lui risca sa irite si mai mult Washingtonul. Donald Trump si-a exprimat in repetate randuri dispretul fata de familia Khamenei si ar putea folosi schimbarea de la varful regimului drept justificare pentru intensificarea bombardamentelor asupra Iranului. Duminica, de exemplu, Teheranul a fost acoperit de fum dupa atacurile israeliene asupra unor mari depozite petroliere.

Analistii spun ca alegerea lui Mojtaba transmite un mesaj clar: continuitate si rezistenta. Noul lider pare hotarat sa apere mostenirea tatalui sau si principiile fundamentale ale republicii islamice, respingand orice incercare occidentala de a remodela sistemul politic iranian.

Functia de lider suprem este cea mai puternica pozitie din Iran inca din revolutia islamica din 1979. Ea combina autoritatea politica si religioasa suprema in cadrul islamului siit duodeciman, dominant in Iran, Irak si Liban, iar titularul controleaza direct fortele armate.

Dintre cei patru fii ai lui Ali Khamenei, doar Mojtaba a incercat sa obtina rangul religios necesar pentru a deveni lider suprem. Nascut in 1969 in orasul sfant Mashhad, el a studiat in seminariile religioase din Qom si si-a construit influenta in culise, implicandu-se in politica si in institutiile-cheie ale statului, in timp ce isi consolida relatiile cu oameni de afaceri apropiati regimului.

Relatiile formate pe frontul razboiului Iran-Irak i-au adus sprijin in interiorul aparatului de securitate si al serviciilor de informatii. Printre aliatii sai se numara si actualul presedinte al parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, unul dintre cei care ar fi impins decisiv pentru instalarea lui la conducerea statului.

Totusi, alegerea sa nu a fost lipsita de controverse. Elitele politice si militare ale Iranului au fost profund divizate: o tabara, formata din clerici ultraconservatori si sustinuta de Garda Revolutionara, l-a sprijinit pe Mojtaba, in timp ce alta factiune ar fi preferat mentinerea conducerii provizorii instaurate dupa moartea lui Ali Khamenei.

Tensiunile sunt vizibile si in modul in care Iranul gestioneaza razboiul. Presedintele Masoud Pezeshkian a anuntat ca armata a fost instruita sa nu atace tarile vecine decat daca este atacata din acele teritorii. Declaratia a starnit imediat critici din partea radicalilor, iar bombardamentele au continuat.

Un lucru pare insa sigur: odata cu Mojtaba Khamenei la conducere, Garda Revolutionara va avea un rol si mai mare in conducerea statului, iar orice opozitie interna risca sa fie suprimata fara ezitare. Iranul intra astfel intr-o noua etapa, una in care puterea se concentreaza si mai mult, iar confruntarea cu Occidentul pare departe de a se incheia.