Business international

Loviturile aeriene lansate sambata de Statele Unite, in coordonare cu Israelul, asupra Teheranului marcheaza un moment de cotitura pentru presedintele american Donald Trump, care pariaza ca o escaladare militara externa ii va consolida pozitia politica interna intr-un moment de vulnerabilitate.

Decizia vine in contradictie cu promisiunile sale din campanie de a evita implicarea SUA in noi conflicte externe. Potrivit mediatorilor arabi, negocierile privind programul nuclear iranian inregistrasera progrese notabile, in timp ce sondajele recente indica faptul ca majoritatea americanilor se opun unei noi interventii militare in Orientul Mijlociu.

Miscarea survine la mai putin de doua luni dupa ce administratia Trump a ordonat un raid militar de amploare in Venezuela, semnaland o schimbare de paradigma in al doilea mandat, cu accent mai puternic pe interventionism extern.

Loviturile asupra Iranului reprezinta cel mai mare risc asumat pana acum de liderul de la Casa Alba. Rata de aprobare a presedintelui a scazut considerabil in ultimele saptamani, iar sondajele arata ca electoratul percepe o concentrare excesiva pe politica externa, in detrimentul problemelor economice interne - inflatie, costul vietii si accesibilitatea locuintelor.

Prognozele politice sugereaza ca Partidul Republican ar putea pierde controlul Camerei Reprezentantilor la alegerile de la jumatatea mandatului din noiembrie, in timp ce rezultatul din Senat ramane incert.

De la revenirea lui Trump la Casa Alba, SUA au efectuat bombardamente in cel putin sapte tari, insa operatiunea impotriva Iranului este de departe cea mai semnificativa. Aceasta ii leaga si mai strans destinul politic de evolutii externe imprevizibile si greu de controlat.

Istoria arata ca razboaiele pot redefini mandate prezidentiale in moduri neanticipate. Razboiul din Vietnam a marcat profund administratia lui Lyndon B. Johnson, in timp ce conflictul din Irak a devenit definitoriu pentru mandatul lui George W. Bush.

Chiar si victoriile rapide nu garanteaza salvarea politica. Desi tatal sau a obtinut un succes militar rapid in Razboiul din Golf din 1991, George H. W. Bush a pierdut ulterior alegerile, pe fondul preocuparilor alegatorilor legate de economie.

In mod ironic, inainte de a ajunge la Casa Alba, Trump insusi sugera ca un presedinte ar putea declansa un conflict cu Iranul pentru a-si salva mandatul. In 2011, el afirma pe Twitter ca Barack Obama ar putea incepe un razboi cu Iranul pentru a fi reales, reiterand ideea in mai multe randuri in anii urmatori.

Dincolo de implicatiile geopolitice, pietele financiare se pregatesc pentru reactii imediate. Pretul petrolului, deja in crestere cu aproape 20% de la inceputul anului, pe fondul tensiunilor SUA-Iran, ar putea inregistra noi salturi la redeschiderea burselor asiatice.

O eventuala scumpire a titeiului ar insemna preturi mai mari la benzina pentru consumatorii americani, amplificand presiunile inflationiste - exact intr-un moment in care administratia este criticata pentru gestionarea economiei.

Vicepresedintele JD Vance, anterior un critic vocal al razboaielor externe, a respins ideea unui conflict de durata in Orientul Mijlociu, afirmand ca nu exista riscul unui razboi prelungit "fara un final clar".

Presedintele Trump a admis ca operatiunea militara ar putea avea costuri umane: "Vietile unor eroi americani curajosi pot fi pierdute", a declarat acesta.

Pentru piete si pentru economie, miza este dubla: volatilitate crescuta pe bursele internationale, presiuni asupra pretului petrolului si riscuri suplimentare pentru inflatie. Pentru scena politica americana, conflictul ar putea deveni factorul decisiv care va influenta alegerile de la jumatatea mandatului si viitorul agendei MAGA.

Intr-un context economic fragil si cu o opinie publica divizata, pariul geopolitic al lui Donald Trump risca sa redefineasca atat traiectoria politicii externe americane, cat si echilibrul de putere de la Washington.