Zf 24

Salariul si beneficiile au trecut anul trecut pe locul 2 in topul factorilor care motiveaza angajatii la job, sensul si rezultatele muncii devenind pentru prima data principala motivatie , potrivit Indexului starii de bine a angajatilor romani, realizat de RoCoach si Novel Research pe un esantion national de 1.000 de angajati din mediul urban.

Datele arata ca 27,5% dintre angajati au fost motivati in principal de sensul si rezultatele muncii lor, depasind pentru prima data importanta salariului si a beneficiilor materiale (19,3%).

Stabilitatea (14,8%) si autonomia (11,7%) completeaza tabloul factorilor care au sustinut implicarea reala a angajatilor la locul de munca in 2025.

La polul opus, raportul arata ca principalii factori de demotivare in 2025 nu au fost legati de volumul de munca sau de tehnologie, ci de relatia dintre angajat si organizatie. Lipsa recunoasterii (9,1%), lipsa claritatii (7,9%) si conflictele interne (7,8%) au erodat semnificativ starea de bine a angajatilor, indicand un deficit de feedback, dialog si respect in mediul de lucru.

In acelasi timp, principalele surse de epuizare pentru angajatii romani in 2025 au fost volumul prea mare de munca (23,3%), presiunea constanta a termenelor limita, adesea prea stranse (19,6%) si lipsa echilibrului dintre job si viata personala (16,4%).

Raportul indica faptul ca angajatii accepta volume ridicate de munca si presiune atunci cand exista sens, recunoastere si control asupra propriei activitati. In absenta acestora, acelasi efort devine rapid un cost emotional greu de sustinut.

Astfel, burnout-ul nu apare ca rezultat al muncii intense in sine, ci al muncii desfasurate intr-un context perceput ca nedrept, impredictibil sau insuficient explicat.

"Vedem foarte clar ca oamenii nu sunt epuizati pentru ca muncesc mai mult, ci pentru ca muncesc intr-un context in care efortul lor nu este suficient de bine explicat, recunoscut si integrat intr-un scop mai larg. Cand munca nu are sens din perspectiva lor, orice volum devine greu de dus. In acelasi timp, vedem o schimbare majora in ceea ce priveste modul in care angajatii percep wellbeing-ul in munca de zi cu zi, iar aceasta schimbare indica o maturizare a relatiei cu munca. Practic, pentru tot mai multi angajati, jobul nu mai este doar o sursa de venit, ci un spatiu in care munca trebuie sa conteze, sa fie recunoscuta si sa aiba coerenta", explica Mihai Stanescu, fondatorul RoCoach, prima companie de coaching din Romania si dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ).

Conform Indexului Employee Wellbeing 2025, pe masura ce angajatii avanseaza in organizatie, presiunea muncii se muta de la volum si recompensa financiara catre responsabilitate, decizie si sens: datele arata ca nivelurile de executie sunt consumate de munca intensa si motivate de stabilitate si rezultate concrete, in timp ce middle managerii resimt mai acut tensiunile organizationale.

La nivel de directori motivatiile vin in principal din autonomie, sens si impact, chiar daca platesc un cost mai mare in ceea ce priveste echilibrul dintre munca si viata personala.

In acelasi timp, pentru angajatii cu vechime mare in organizatii, indiferent de nivelul lor ierarhic, consumul de energie se muta de la "incertitudine" si "lipsa de claritate" catre "volum mare de munca" si "presiune constanta", iar motivatia evolueaza de la salariu, recunoastere si respect catre stabilitate, sens, autonomie si rezultate concrete ale muncii.

"Atat datele parametrice, cat si micro-naratiunile ne-au aratat ca oamenii vorbesc mai mult despre a fi tratati corect decat despre beneficii materiale, despre sefi care explica deciziile si despre libertatea de a-si organiza munca fara micro-management. Cand aceste lucruri lipsesc, munca devine rapid o sursa de frustrare si uzura, de aici si concluzia ingrijoratoare ca 1 din 4 angajati romani au fost la limita burnout-ului in 2025", spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Desi inteligenta artificiala a fost intens dezbatuta in 2025, impactul direct al tehnologiei asupra starii de bine a angajatilor a fost limitat comparativ cu alti factori organizationali. Doar 5% dintre angajati au indicat AI-ul si tehnologia drept un factor major de epuizare, in timp ce 47,1% spun ca tehnologia si AI i-au ajutat in activitatea lor si doar 13,9% afirma ca i-a afectat negativ.

Raportul Employee Wellbeing 2025 arata ca AI-ul nu este perceput ca o amenintare autonoma, ci ca un amplificator al realitatii organizationale. In organizatiile cu roluri clare, leadership functional si autonomie, tehnologia este perceputa ca un sprijin. In organizatiile cu procese nealiniate si decizii opace, tehnologia accentueaza presiunea si confuzia.

Datele au fost colectate in perioada noiembrie-decembrie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews), pe un esantion de 1.000 de angajati din mediul urban.