Eveniment

Enrico Letta, fost premier al Italiei, omul ales sa caute idei pentru ca UE sa aiba un viitor, a vorbit la Gala ZF 2025 despre viitorul Uniunii Europene si despre cum trebuie schimbat peisajul european pentru a putea face fata avansului american si chinez si a deveni din nou competitiv la nivel mondial.

Vedeti mai jos ce a spus la Gala ZF 27:

￢ Vreau sa impartasesc cateva idei despre viitorul Uniunii Europene. In urma cu doi ani, institutiile europene au decis sa incerce sa inteleaga mai bine de ce Europa este in urma SUA si in urma mai multor tari, si care este problema lipsei de competitivitate a UE. A fost o perioada complicata din cauza razboiului si a multor altor crize. Dar in realitate, problema intelegerii lipsei de competitivitate este ceva ce atinge toate tarile europene, din Italia pana in Suedia, din Finlanda pana in Romania, din Portugalia in Franta. De aceea ne-au rugat pe noi - nu stiu exact de ce pe noi, doi italieni (n.red. Mario Draghi), probabil pentru ca suntem foarte buni in crize si in managementul crizelor - sa facem doua rapoarte despre viitor si despre cauzele stagnarii in Europa. Un prieten, sef al unei mari multinationale, mi-a spus mai demult ca are o reteta fantastica - cand are o criza intr-un stat in multinationala lui, nu e nicio problema, pun un italian sa se ocupe acolo. Dar, dupa ce criza s-a terminat, voi pune sef un german.

￢ Aceste doua rapoarte erau unul raportat la piata comuna si unul pentru competitivitate. Al meu era cel pe piata comuna, corelat cu cel al lui Mario Draghi. Am decis sa nu fac un raport top-down. Dar cu experienta pe care am avut-o, am considerat ca daca voi calatori prin Europa, sa ascult, sa inteleg problemele - bottom up. Am incercat sa nu inteleg doar in Bruxelles, ci peste tot in Europa, cum sa rezolv problemele si cum sa le inteleg mai bine. Asa ca am calatorit peste tot in Europa timp de un an, peste 400 de intalniri, multe tari.

￢ Va pot spune ca am inceput prin a fi surprins de surpriza. In prezentarea raportului, este un punct cheie pe care as vrea sa il impartasesc: cand in ZF se prezinta situatia din lume, de regula se spune Europa, SUA, China. Lumea se imparte din punct de vedere economic in aceste trei blocuri. Dar daca mergem mai adanc, daca incercam sa intelegem, vedem ca aceasta este falsa. Parte din problemele noastre pornesc de la aceasta imagine falsa - pentru ca daca vorbim de piete financiare, sau conectivitate, telecom, energie, exista o piata comuna de energie in Europa? Este o piata comuna de telecom in Europa? Este o singura piata financiara in Europa? Cel putin in aceste trei subiecte, nu suntem unul, suntem 27. Si faptul ca suntem 27 este legat de decizii pe care le-am luat in urma cu 2-3 decenii si am decis sa ramanem fragmentati la nivel national in aceste trei mari domenii. A fost o decizie politica pe care am luat-o cand lumea era diferita de lumea de azi. Este foarte simplu. Cand piata comuna a fost creata, in anii '80, '90, lumea era "jumatate" din cat este astazi. Cealalta jumatate este restul lumii, nu Europa. Cand piata comuna a fost creata, din punct de vedere economic, Italia la fel de mare ca India si China impreuna. Astazi, India si China impreuna sunt de 20 de ori mai puternice economic decat Italia.

￢ Aceasta este marea schimbare pe care am trait-o in ultimii 30 de ani. Dar, pentru decizii politice, am decis sa pastram piata comuna doar pe jumatate integrata, fragmentata. Care decizii politice? Multe. Va dau un exemplu, poate cel mai important dintre cele trei. De ce pietele financiare sunt atat de fragmentate in Europa? E simplu, pentru ca in anii '90, integrarea euro si a politicii monetare in tarile europene de baza a fost atat de complicata, ca am decis sa amanam adoptarea euro de catre restul tarilor. Si am spus ca pietele financiare vor fi intr-un pas ulterior al integrarii. Apoi a venit criza financiara, apoi Brexitul - care a avut o influenta negativa teribila asupra integrarii pietelor financiare in Europa - apoi COVID, apoi acum suntem in aceasta situatia.

￢ Fragmentarea acestor piete din Europa ne obliga sa spunem ca, in realitate, suntem o singura piata in unele domenii - de exemplu piata comuna este cunoscuta ca piata celor 4 libertati: libertatea de circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalului, si a oamenilor. Dar, in realitate, functioneaza la bunuri si la oameni. Dar la servicii si la capital, este extrem de complicat sa ai o piata comuna integrata. Pentru ca am decis sa dam fiecarei tari capacitatea sa isi protejeze sistemul. Asta inseamna ca nu avem capacitatea sa scalam si nu putem lucra ca o entitate unica.

￢ Care sunt consecintele? Poate acum 30 de ani era o decizie buna. Marile tari europene erau si mari la nivel mondial, lumea era mai mica, era diferit. Dar astazi cred ca este o decizie foarte proasta. De ce? Pentru ca fragmentarea obtureaza scara si capacitatea companiilor europene sa fie suficient de mari sa joace la nivel mondial. Si daca nu suntem suficient de puternici sa concuram la nivel mondial, care sunt consecintele? Vom folosi servicii, bunuri si unelte non-europene, oferite de companii care sunt suficient de mari, non-europene.

￢ Va provoc sa va ganditi la viata noastra zilnica. Cate economii ale europenilor zboara catre piata americana. De ce? Pentru ca piata europeana este fragmentata, iar piata americana este una singura, mare, integrata, cu randamente bune. BCE spune ca aproape 300 de mld. de euro merg spre astfel de bunuri americane in fiecare an - bani economisiti de europeni, care sunt investiti in piata americana, care intaresc companiile americane care revin in Europa si cumpara cu banii nostri companii europene.

￢ Cand spun ca in sectorul financiar devenim o colonie a Wall Street-ului, nu e ceva negativ fata de Wall Street, ci spun ca noi suntem Europa, noi trebuie sa devenim suficient de mari cat sa ajutam economiile reale cu finante europene.

￢ Sa luam un alt sector financiar, cum ar fi platile digitale. Noi in Italia nu vom plati vreodata cu un card de credit francez. Francezii nu vor plati niciodata cu un card de credit german. Germanii nu vor plati cu un card de credit romanesc. Si toti sunt fericiti sa plateasca cu carduri de credit americane. Asta facem in fiecare zi, din cauza lipsei de amplitudine a serviciilor financiare europene.

￢ Orice produs american din finante porneste American. Si are acces imediat la toata piata americana. Si avand acces la piata americana inseamna ca esti instant global. Nu conteaza ca incepi in Alabama, in Texas, in Florida, esti american. Gandeste-te la produsele lansate in Europa - o banca, firma de asigurari, un fond - primul pasaport este mereu cel national. Incepi romaneste, incepi italian, francez, etc. Dar daca pornesti cu un pasaport national, primul tau obstacol nu va fi in China sau SUA, ci in tara vecina, care va incerca sa te blocheze, pentru ca incearca sa isi protejeze propriile tool-uri din acel sector. Ganditi-va ce se intampla cu privire la fuziunile dintre marile banci europene. Ati auzit de asa ceva? Sunt 20 de ani de cand nu am mai avut fuziuni mari, trans-nationale. Avem acelasi peisaj bancar. Care este consecinta? Cea mai mare banca americana este de 8 ori mai mare decat cea mai mare banca europeana.

￢ Pe scurt, trebuie sa cream o piata comuna si trebuie sa scalam. Scalarea nu inseamna ca totul trebuie sa fie un campion european, german sau francez. Scalarea spune ca trebuie sa cream campioni europeni care sa lucreze in intreaga piata europeana, pornind dintr-o tara sau alta, dar daca nu sunt la nivel de top ca dimensiuni, nici macar IMM-urile nu vor putea sa aiba succes. Cate IMM-urile lucreaza cu marii campioni regionali? Multe.

￢ Marea noastra problema acum este scalarea. Daca nu vom putea face aceasta scalare in telecom, energie, in pietele financiare, consecinta va fi colonizarea Europei, iar discutia la Gala ZF 37 va fi daca vrem sa fim o colonie a SUA sau o colonie a Chinei.

￢Trebuie sa stim astazi ca singurul mod in care putem sa evitam aceasta alegere este sa adancim integrarea europeana. Este un studiu de la FMI care ne spune ca daca integram si reducem barierele din UE vom obtine un procent de competitivitate de 3 ori mai mare decat costul tarifelor impotriva UE. Nu este doar o problema de ce putem face in restul lumii. Problema este de barierele interne. Si nu e doar o problema a dimensiunii pietelor.

￢ In sectorul telecom se vorbea "europeneste". In anii '90, in telecom totul avea lideri europeni la nivel mondial. Astazi, situatia este foarte diferita. De ce? Suntem 27 de piete. Fiecare tara are 3-4-5 operatori. Sunt 80 de operatori in Europa. Stiti cati clienti are fiecare operator chinez in medie? Peste 400 mil. clienti pentru fiecare operator. In SUA numarul este de 100 mil. In Europa, din cauza fragmentarii, numarul mediu este de 5 milioane de clienti. Poate suntem fericiti cu aceasta fragmentare, pentru ca stam protejati acasa, dar rezultatul este ca suntem o colonie a ceva ce se intampla in afara, cu reguli care nu mai sunt decise in Europa. In loc sa facem noi regulile jocului, am ajuns sa ne conformam regulilor facute de altii. Si diferenta este uriasa.

￢ Pentru prima oara in istoria noastra, avem inca un corp - identitatea noastra digitala, informatia pe care o avem in telefoanele mobile. Daca cineva intra in telefonul tau mobil, stie tot despre tine. Protectia acestor date este fundamentala. Astazi castiga cine detine date. Uitati-va la diferitele moduri in care se gestioneaza aceasta protectie a datelor in diferite locuri ale lumii. E o diferenta mare intre ceea ce se intampla in Europa, in SUA si ce se intampla in China. Nu e acelasi lucru. In China, detinatorul suprem de date este statul. In SUA, detinatorul suprem de date este piata. Ei nu au prea multe reguli. In Europa, detinatorul suprem de date este persoana. Si pentru mine, asta este o mare realizare a modului in care Europa a gestionat drepturile omului.

￢ In Uniunea Europeana, modul in care am ramas in urma are mai multe probleme majore - lipsa de simplificare, birocratia si dificultatile vietii de zi cu zi. Fragmentarea nu este doar verticala, energie, telecom, piete financiare. Este o problema de fragmentare care este orizontala. Daca vreti, cu serviciile sau produsele voastre, sa mergeti peste tot in Europa si sa explorati piata comuna, aveti o problema - fiecare tara are propria lege a corporatiilor. Si daca mergeti in tari cu sistem federativ, aveti de asemenea si legi regionale. Cati bani trebuie sa cheltuiti pentru a gestiona aceste diferente? Si cati bani pierdem pentru ca firme din afara nu vor sa intre in Europa din cauza acestei fragmentari si a lipsei simplificarilor.

￢ In raportul meu, un alt punct pe care l-am ridicat este aceasta propunere: nu vreau sa deschid cutia pandorei a eliminarii celor 27 de legi corporative sau a reformelor institutionale care sunt atat de complicate. Astazi, avem nevoie de solutii pentru prezent. Solutia cu care am venit a fost crearea unui "al 28-lea" stat virtual, cu propriile reguli, simple, dedicate unor probleme. De exemplu, una dintre ideile mele era legata de startup-uri. Cate startup-uri avem in Europa? Cati tineri pornesc cu idei stralucite, fac primii 2-3 pasi in Europa, apoi sar in SUA, pentru ca e singura sansa de a face rost de bani si a gasi un ecosistem care nu are o aversiune la risc. Dar, daca am crea un al 28-lea stat virtual, cu propriile reguli, simple, cred ca ar putea fi regele simplificarii.

￢ Am ajuns aici cu speranta. Cea de-a 5-a libertate se adauga la cele 4 deja mentionate, si refera la libertatea in inovatie, intalgibila, care ne lipseste. Vestea buna este ca institutiile europene au inceput sa ia problema lipsei de competitivitate in serios si nevoia sa aiba solutii.

￢ Politicile fara un termen limita sunt dezbateri academice. Daca vrem politici eficiente si implementate, trebuie sa punem un deadline. Consiliul European a decis sa puna termenul tinta 2028, ca pana atunci sa finalizeze integrarea statelor ramase pe dinafara si sa introduca cel de-al 28-lea stat virtual si a 5a libertate. Cred ca asta este o provocare mare pentru noi, dar si o mare oportunitate. Nu este doar un subiect pentru politicieni, este si jobul vostru - sa fiti vocali si sa cereti sa fie luata in serios. Trebuie sa spuneti ca fara deciziile luate in aceasta directie, UE va fi jumatate din ceea ce avem nevoie. Iar daca nu vom reusi sa devenim competitivi, oameni s-ar putea intreba daca Uniunea Europeana este intr-adevar ceea ce avem nevoie.

￢ Aceasta este cea mai mare misiune pentru viitor - sa repatriem joburi, capital si sa mobilizam energia in UE, eliminand granitele dintre pietele noastre si creand o identitate economica, industriala si financiara. Nu este doar necesar, dar este urgent. Acest deadline de 2028 este o oportunitate uriasa, pentru noi toti.