Business international

Timp de decenii pofta Chinei pentru produse "Made in Germany", de la utilaje grele si unelte la adidasi, a fost o sursa principala de crestere si putere pentru industria Germaniei. Intre timp, China a devenit ea insasi o putere tehnologica si industriala, care isi vinde produsele in Germania. A ajuns chiar sa domine anumite sectoare si sa cultive dependente toxice. De aceea, Uniunea Europeana cauta sa se indeparteze la o distanta sigura de cea mai mare economie asiatica.

Timp de un deceniu SUA au fost cea mai mare piata pentru exportatorii germani. Insa cu presedintele Donald Trump la conducere, economia americana se insularizeaza si mai mult, cautand sa reduca importurile si sa-si dezvolte productia interna. Trump a ridicat bariere comerciale fara precedent si este clar ca una din tintele principale ale politicilor sale protectioniste este UE, in special Germania. Presedintele nu vrea masini germane pe soselele americane.

Cu astfel de forte actionand din doua directii, se pare ca Friedrich Merz, cancelarul german, alege China. Miercuri, el a avertizat SUA sa nu porneasca un nou razboi al taxelor vamale si a vorbit cu speranta despre parteneriate intre Germania si China. "Daca americanii cred ca ar trebui sa-si foloseasca politica taxelor vamale pentru a-si forta influenta asupra lumii este, desigur, o decizie pe care americanii trebuie sa o ia singuri. Dar nu este politica noastra", a spus cancelarul. In acelasi timp, el a anuntat planuri pentru obtinerea de "parteneriate strategice" cu China cand va vizita saptamana viitoare aceasta tara. "Avem un interes strategic in a gasi parteneri in lume care gandesc la fel ca noi, care actioneaza la fel ca noi si care, mai presus de toate, sunt pregatiti sa modelam viitorul impreuna, astfel incat sa ramanem o tara prospera si cu un nivel ridicat de securitate sociala", a explicat Merz.

Beijingul nu poate decat sa incurajeze aceasta orientare a Germaniei, asa cum a facut-o si in primul mandat de presedinte al SUA al lui Trump. Atunci, cand acesta a atacat cu taxe vamale industria auto germana, cancelarul Angela Merkel a vazut in China si in presedintele chinez Xi Jinping aliatul Europei in apararea comertului liber, al globalizarii si ordinii comerciale mondiale. Dupa pandemie, europenii au devenit mai prudenti in ceea ce priveste relatiile cu China.

Saptamana trecuta, ministrul de externe al Chinei Wang Yi i-a cerut Germaniei sa devina forta motrice a cooperarii pragmatice intre China si Europa si o ancora de stabilitate pentru relatia strategica dintre cele doua parti. Ministrul este membru in Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez a lansat acest apel la o intalnire cu Merz in Munchen. Dar China este mai degraba un concurent formidabil pentru industria germana, partea din ea care produce acasa. Multe dintre companiile mari germane produc in China sau si-au mutat cu totul operatiunile acolo, voit sau fortat.

Timp de decenii, eticheta "Made in Germany" a servit drept punct de referinta pentru standardele moderne de fabricatie din China. Inca din anii 1980, compania mixta germano-chineza a Volkswagen din Shanghai, de exemplu, a impresionat partenerii chinezi. Doua decenii mai tarziu, Germania si-a dublat eforturile de productie digitala interconectata pentru a stimula productivitatea si eficienta sub egida Industria 4.0, scrie Deutsche Welle. Sectorul manufacturier din China era deja dornic sa renunte la imaginea de producator cu costuri reduse, iar initiativa germana Industrie 4.0 i-a oferit o oportunitate.

In 2014, cele doua tari au semnat acorduri de cooperare, iar in mai 2015 Beijingul a dezvaluit un plan strategic numit "Made in China 2025" care viza modernizarea propriei industrii pentru a deveni un lider mondial in sectoare manufacturiere cheie.

Astazi, China a atins acest obiectiv in multe domenii in care concureaza cu Germania, a declarat Oliver Wack de la Federatia Germana de Inginerie, VDMA.

"In 2018, producatorii chinezi de utilaje au livrat catre UE bunuri in valoare de 20 de miliarde de euro. Pana in 2024, aceasta cifra a crescut la 40 de miliarde de euro, iar in 2026 ar putea ajunge la 50 de miliarde de euro", a spus Wack, mentionand, insa, ca Germania inca exporta mai multe utilaje catre China decat invers. In sectoare precum tehnologia verde, presiunea este si mai mare, a explicat Carlo Diego D'Andrea de la Camera de Comert a UE din Shanghai.

Intre timp, capacitatea solara si eoliana a Chinei depaseste capacitatea tuturor celorlalte tari din lume la un loc. Ascensiunea producatorilor chinezi de panouri solare a insemnat caderea celor europeni, inclusiv germani. Produsele chineze sunt pur si simplu mult mai ieftine. Iar companiile chineze copiaza cu rapiditate tehnologiile europene. China a dominat, de asemenea, piata globala a dronelor cu o cota de 70%, iar o dominatie similara se contureaza pe piata vehiculelor electrice.

La scurt timp dupa anuntarea strategiei "Made in China 2025" in urma cu un deceniu, Beijingul a lansat o serie de masuri care sa ajute companiile chineze sa achizitioneze tehnologii de ultima generatie sau chiar coompanii si branduri intregi in Europa.

Unii s-au grabit sa minimalizeze ingrijorarile europenilor, precum Clas Neumann, pe atunci vicepresedinte al producatorului de software SAP, care a declarat in 2016 ca China nu va putea depasi Germania in industrii cheie pe termen scurt. El considera ca va dura "cel putin 20 pana la 30 de ani" pana cand chinezii vor ajunge sa stapaneasca aceste procese si tehnologii.

Cu toate acestea, China a investit masiv in cercetare, asa-numitele cheltuieli pentru cercetare si dezvoltare crescand de la 1,37% din PIB in 2007 la 2,56% in 2022, finantate in mare parte din profiturile corporative si subventii guvernamentale. Sprijinul de stat a fost majorat de patru ori intre 2014 si 2024, ajungand acum aproape la nivelul subventiilor pentru cercetare din Statele Unite, cel mai mare investitor in acest domeniu din lume.

Subventiile masive i-au permis Beijingului sa isi atinga obiectivele "Made in China 2025", cum ar fi reducerea dependentei de tehnologia occidentala si castigarea cotelor de piata. Chiar si domeniile in care China este inca in urma, ca industria aerospatiala sau semiconductorii avansati, ar putea recupera decalajul in cativa ani in ritmul actual, cred acum analistii. "Socul chinez" loveste din plin.

Companiile mari isi pot reveni deoarece au resurse pentru a investi si face fata astfel concurentei. Iar multe din ele produc chiar in China. Victimele sunt companiile mici si mijlocii, coloana vertebrala a economiei germane. Datele evidentiaza pericolul. Exporturile germane catre China au scazut cu 9,3% in 2025, in timp ce exporturile chinezesti catre Germania au crescut vertiginos. Deficitul comercial anual al Germaniei cu China a atins recordul de aproximativ 89 de miliarde de euro anul trecut.

Astfel, cresc presiunile pe Berlin si pe Merz sa impuna bariere comerciale pentru a opri practicile comerciale neloiale si apara industria germana. Dar poate ca nu va fi nevoie de ceva de amploare. Posibila apropiere politica dintre Berlin si Beijing ar putea semnaliza increderea conducatorilor germani ca se pot intelege cu omologii chinezi, spre deosebire de incertitudinile si tensiunile din relatia cu Trump.