Zf 24

In ultimele saptamani, Donald Trump a readus in prim-plan una dintre ideile sale recurente: Statele Unite ar trebui sa "detina" Groenlanda. Desi afirmatia poate parea o simpla provocare politica, in culisele Washingtonului si Copenhagai sunt analizate scenarii concrete prin care SUA si-ar putea extinde influenta si controlul asupra vastei insule arctice, aflata oficial sub suveranitatea Regatului Danemarcei.

Potrivit unor oficiali americani si danezi citati de Financial Times, optiunile aflate in discutie variaza de la solutii diplomatice pana la variante radicale. Danemarca s-a declarat dispusa sa accepte o prezenta militara americana sporita in Groenlanda, in baza acordului de aparare din 1951. Aceasta abordare ar mentine statu-quo-ul juridic, dar ar consolida rolul strategic al Statelor Unite in regiunea arctica.

Din punct de vedere istoric, SUA au avut o prezenta militara semnificativa in Groenlanda in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cu aproximativ 15.000 de soldati si peste zece baze militare. Astazi, aceasta prezenta s-a redus drastic, fiind limitata la o singura baza, Pituffik, unde sunt stationati mai putin de 200 de militari. Oficialii danezi afirma ca au oferit in repetate randuri Washingtonului posibilitatea de a deschide noi baze aeriene sau navale, insa interesul american a fost, surprinzator, redus.

Un al doilea scenariu porneste de la ipoteza unei eventuale independente a Groenlandei. Majoritatea populatiei sustine ideea ruperii de Danemarca, mai ales in contextul unei posibile imbunatatiri economice. Cu toate acestea, sprijinul pentru o eventuala alipire la Statele Unite este extrem de scazut: doar 6% dintre groenlandezi ar sustine ideea, in timp ce 85% se opun ferm unei astfel de perspective.

Chiar si asa, unii oficiali americani privesc independenta Groenlandei ca pe o oportunitate strategica. Fostul consilier de securitate nationala Alexander Gray avertizeaza ca o Groenlanda independenta nu ar avea capacitatea de a se apara singura si ar deveni rapid vulnerabila influentei Rusiei sau Chinei. Solutia avansata de Washington ar fi un "Compact de Libera Asociere" (COFA), similar celor semnate de SUA cu Palau, Insulele Marshall si Micronezia.

Astfel de acorduri ofera Statelor Unite acces militar exclusiv si drept de veto asupra implicarii altor puteri, in schimbul unor ajutoare financiare substantiale. In cazul Groenlandei, americanii ar lua in calcul inclusiv integrarea acesteia, ca membru asociat, in acordul comercial SUA-Canada-Mexic, pentru a face oferta mai atractiva din punct de vedere economic.

La Copenhaga si Nuuk exista insa temeri ca Washingtonul ar desfasura deja o campanie de influenta menita sa incurajeze independenta insulei. Ministrul danez de externe a protestat oficial fata de implicarea unor "actori straini" in dezbaterea privind viitorul Groenlandei.

Cel mai alarmant scenariu ramane insa anexarea. Danemarca trateaza cu maxima seriozitate refuzul lui Donald Trump de a exclude folosirea fortei militare. Oficialii recunosc ca, din punct de vedere tehnic, o invazie ar fi relativ usoara, avand in vedere prezenta militara daneza minima, in pofida unui nou plan de investitii de peste 4 miliarde de dolari destinat securitatii arctice.

Premierul danez Mette Frederiksen avertizeaza ca un atac american asupra Groenlandei ar echivala cu sfarsitul de facto al NATO si al arhitecturii de securitate europene construite dupa Al Doilea Razboi Mondial. Desi Groenlanda "nu este de vanzare", persista temerile ca Trump, influentat de mentalitatea sa de magnat imobiliar si de dimensiunile uriase ale insulei, ar putea forta o rescriere a granitelor lumii occidentale.