Business international

In aventura Americii cu petrolul Venezuelei multi vad reintoarcerea la "imperialismului resurselor". Actiunea militara a lui Trump in tara sud-americana arata cum politica externa americana este indreptata spre asigurarea accesului la energie si minerale critice, scrie Financial Times.

Criticii compara ofensiva cu razboiul din Irak, vorbind despre mixul deja familiar de retorica despre schimbarea regimului, pretexte legate de securitate si interese legate de industria petrolului, noteaza The Guardian. De altfel, SUA au avut actiuni militare in trei din cele cinci state fondatoare ale OPEC, iar in Kuweit, tara salvata de la invazia irakiana, au o baza militara. Mai ramane Arabia Saudita.

Presa chineza a preluat rapid ideea de "imperialism al resurselor" american. CGTN (China Global Television Network) arata ca povestea venezueleana este rezultatul politicilor pe termen lung de "imperialism al resurselor" practicate de SUA, nefiind ceva nou. Noutatea ar fi ca totul este facut pe fata, fara ascunzisuri.

SUA poate ca sunt acum in lumina reflectoarelor, dar "imperialismul resurselor" are multe fete, unele poate cu aspect mai pasnic. Tine de asigurarea accesului la resurse, la energie, de controlul lanturilor de aprovizionare si de controlul accesului partii "adverse" la resurse si la lanturile de aprovizionare. Acestea in conditiile in care populatia globului creste, resursele sunt limitate, iar nevoile omenirii sunt nelimitate.

Se spune ca unul dintre motivele primei invazii ruse in Ucraina, din 2014, al carei rezultat a fost anexarea Crimeei, a fost controlul de catre Rusia al gazelor naturale ucrainene din Marea Neagra. Depozitele sunt mari, dar mai greu accesibile. Rusia era la acea vreme principala sursa de gaze naturale pentru multe state din Uniunea Europeana. Cel mai mare client era Germania, care visa sa devina superputere industriala si hub energetic european cu ajutorul gazelor importate ieftin de la Rusia.

China, pe de alta parte, efectiv controleaza comertul global cu panouri fotovoltaice, dominand fiecare etapa a lantului de aprovizionare. A ajuns la o cota de 80% din piata globala cu ajutorul investitiilor masive din partea statului, economiei la scara si subventiilor guvernamentale. China vinde la preturi imbatabile. Ofensiva chineza a dus la disparitia producatorilor europeni, care nu pot concura. Ultimii ani au adus valuri de falimente in randul acestora. Un ingredient principal al economiilor moderne, electrificate, al energiei regenerabile este litiul, materie prima care intra in componenta bateriilor. China detine si controleaza 70% din capacitatea de procesare globala a litiului.

Exista un argument in favoarea faptului ca o tranzitie catre energia regenerabila limiteaza vulnerabilitatea cu care se confrunta multe tari din Sudul Global - lumea emergenta imbratisata de China si care contesta suprematia economica si mai ales financiara a SUA - din cauza guvernelor mai bogate si mai puternice care le vor petrolul si gazele. "Acestea sunt resurse inerent neregenerabile, ceea ce inseamna ca cei care doresc sa continue sa produca petrol, gaze si carbune sunt nevoiti sa fie intotdeauna atenti la aparitia urmatoarei surse a acestor resurse neregenerabile", explica pentru The Verge Catherine Abreu, de origine venezueleana, director al International Climate Politics Hub.

Energia solara si eoliana, care au devenit mult mai accesibile de-a lungul deceniilor, sunt acum sursele de electricitate cu cea mai rapida crestere din intreaga lume, inclusiv in Sudul Global. "Vad cu adevarat escaladarea acestui tip de conflicte alimentata de interesele din petrol si gaze ca raspuns la si o incercare de a opri acel impuls pe care il vedem in energia regenerabila", spune Abreu.

Lucrurile pot deveni complicate si cu dezvoltarea energiei regenerabile. Groenlanda este un bun studiu de caz. Presedintele Trump si-a fixat atentia asupra insulei inca de la primul sau mandat.

Deschiderea acesteia catre interese miniere straine ar putea insemna o vasta noua sursa de minerale critice si pamanturi rare utilizate in vehicule electrice, turbine eoliene si panouri solare, precum si baterii reincarcabile. Probabil mai important pentru administratia Trump, aceste minerale sunt utilizate si in rafinarea petrolului si in sistemele de radar militare si rachete.

Cercetarile sugereaza, de asemenea, ca Groenlanda detine rezerve mari de combustibili fosili, desi acestea pot fi atat de greu accesibile incat extractia nu ar fi viabila din punct de vedere comercial. In prezent, la capitolul pamanturi rare, China controleaza 70% din activitatea de minerit globala si 90% din capacitatea de procesare.

Nu trebuie uitat ca si Ucraina are pamanturi rare si mai ales litiu, pe care SUA le vor sub controlul lor si spre care isi croieste drum si armata rusa. Apa este un motiv de conflict intre India si Pakistan, India putand controla apele Indusului. Regiunea disputata de cele doua state Casmir este cheie in controlul unor rauri tributare Indusului. Trebuie amintit, de asemenea, ca in Rusia persista teama de o invazie chineza pentru resurse.

In acest context global, intrebarea care se pune este care va fi reactia Chinei. Si companiile chineze dau tarcoale Groenlandei, investind in industria miniera de acolo. Pentru tarile care au resurse naturale urmeaza vremuri cel putin interesante, poate si noi oportunitati.