Eveniment

￢ Statisticile INS arata ca scaderea inflatiei lunare in decembrie a fost sustinuta mai ales de marfurile nealimentare, la care preturile s-au majorat luna la luna cu doar 0,08%, si de servicii, cu un plus de 0,2%, in timp ce alimentele au afisat un avans de 0,37% ￢ "Odata ce socurile de pe partea ofertei vor iesi din baza statistica, anticipam o dezinflatie accentuata, cu o inflatie proiectata sa scada la 3,7% an la an in 2026."

Cresterea preturilor s-a temperat in luna decembrie, rata lunara a inflatiei coborand la jumatate fata de luna anterioara, respectiv la 0,2%, conform datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS), semn ca scaderea consumului in ultimele luni a convins poate comerciantii sa incerce sa nu mai opereze scumpiri sau macar sa le mentina cat mai mici.

Practic, cresterea preturilor din ultima luna a anului trecut este cea mai mica dupa aprilie 2025, cand se cifra la 0,07%. Ulterior, preturile au inceput sa urce treptat, cu un varf de 2,7% in iulie fata de iunie.

In paralel, consumul s-a dus pe o panta descendenta, luna noiembrie marcand un minus de 4,6% a cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pe de alta parte baza de calcul este dezechilibrata, in conditiile in care in 2024 a avut loc o crestere de 24% a salariilor in sectorul public in si recalcularea pensiilor, doi factori care au dat un impuls puternic consumului, care s-a majorat cu 10% in 2024.

Datele publicate miercuri de Institutul National de Statistica arata ca scaderea inflatiei lunare in decembrie a fost sustinuta mai ales de marfurile nealimentare, la care preturile s-au majorat luna la luna cu doar 0,08%, si de servicii, cu un plus de 0,2%, in timp ce alimentele au afisat un avans de 0,37%. In ceea ce priveste rata anuala a inflatiei, aceasta a coborat usor in decembrie, la 9,7%, dupa un 9,8% in noiembrie si octombrie si varful de 9,9% in septembrie si august, arata datele publicate miercuri de INS. Dintre alimente, cele mai mari scumpiri an la an au fost la cacao si cafea (24%), fructe proaspete (15%), zahar si miere si carne de vita. In schimb, cartofii s-au ieftinit cu 10%, fasolea cu 5%, iar faina, malaiul si zaharul cu circa 1%. La servicii, cele mai mari cresteri au fost la biletele de tren (24%) si de avion (18%), iar dintre marfurile nealimentare, energia electrica era in decembrie cu 60% mai scumpa decat la finele lui 2024, iar cea termica cu 18%.

Cele mai recente estimari ale Comisiei Nationale de Prognoza arata ca si in 2026 inclinatia spre consum a populatiei se va reduce semnificativ, determinand, implicit, o decelerare pronuntata a consumului privat (-0,8%).

Institutia estimeaza o crestere economica de 1% in acest an, in conditiile in care impactul masurilor de ajustare fiscala va fi mai pronuntat si se va resimti cu precadere la nivelul restrangerii puterii de cumparare a populatiei, ca urmare a mentinerii unei inflatii ridicate in prima parte a anului si a unei reduceri a venitului disponibil al gospodariilor.

Pentru perioada 2027-2029, prognoza indica un proces inflationist in atenuare, exceptie facand primul semestru din 2026, cand se vor resimti temporar efectele masurilor de crestere a sustenabilitatii fiscale si a reliberalizarii pietei energiei din 2025. Persista insa riscul exercitarii unor presiuni suplimentare asupra cresterii preturilor de consum pentru anul 2026, provenind din reliberalizarea preturilor pentru gazele naturale si renuntarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de baza.

In acelasi timp, Comisia Europeana vede o inflatie medie anuala de 5,9% in Romania in 2026, dupa 6,7% in 2025, iar OECD pariaza pe 6% in 2026.

La randul lor analistii Erste/BCR, sunt de parere ca procesul de scadere a inflatiei se va manifesta in 2026, accentuat din a doua jumatate a anului, dupa ce in 2025 rata anuala a inflatiei a urcat spre 10% din cauza socurilor fiscale.

"Odata ce socurile de pe partea ofertei vor iesi din baza statistica, anticipam o dezinflatie accentuata, cu o inflatie proiectata sa scada la 3,7% an la an in 2026. Cu toate acestea, riscurile raman.Expirarea plafonarii pretului gazelor naturale si a plafonarii adaosurilor comerciale pentru produsele alimentare de baza la sfarsitul lunii martie ar putea introduce riscuri in crestere pentru prognoza noastra. Pe de alta parte, masurile de consolidare fiscala anuntate ar trebui sa exercite o presiune descendenta asupra cererii agregate, sustinand o inflatie mai scazuta", se arata intr-un raport Erste/BCR semnat de analistii Ciprian Dascalu, Vlad Ionita si Rares Racovita.

Cea mai recenta prognoza a BNR indica un nivel al inflatiei anuale de 9,6% in decembrie 2025, pentru ca in anul 2026 sa scada la 3,7%. Economistii ING Bank cred ca rata medie a inflatiei va fi de 7,3% in 2025 si de 4,5% pana la sfarsitul anului 2026, cu o medie anuala de 7,2%. Estimarile lor raman peste prognoza BNR.

Pe de alta parte, analistii ING spun ca mizeaza pe o reducere semnificativa a presiunilor inflationiste actuale pana in vara anului 2026, cand presiunile generate de impozite si energie vor disparea, in timp ce veniturile reale negative vor continua sa exercite presiuni asupra cererii si asupra increderii consumatorilor.

Tot 4,5% este si nivelul inflatiei estimat de UniCredit Bank pentru 2026, economistii bancii mizand pe o crestere economica de 1,5% pentru Romania in acest an, fata de 0,8% in 2025, si o scadere a dobanzii de catre BNR la 5,5%, intr-un scenariu optimist.

"In Romania, ma astept ca BNR sa reduca dobanda de referinta de la 6,5% la 4,5% la finalul lui decembrie 2026 si cu o reducere in continuare in 2027, daca inflatia se va duce catre tinta de 2,5%- 1%", este de parere Anca Negrescu, economistul-sef al UniCredit Bank Romania. Dar acesta este scenariul optimist, precizeaza ea. In scenariul pesimist, care ar interveni daca nu vom vedea nicio ajustare fiscala, dobanda va ramane la 6,5%.