×

Accesează contul My Orange

Eveniment

Intrebari aranjate la Palatul Cotroceni? Ziarul Financiar i-a adresat urmatoarea intrebare...

Intrebari aranjate la Palatul Cotroceni? Ziarul Financiar i-a adresat urmatoarea intrebare presedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: "Cand va construi Comisia Europeana un tren de mare viteza de la Bruxelles la Bucuresti?" Presedinta a zambit si nu a raspuns nimic

09.11.2026, 19:05 Sursa: zf.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

Ziarul Financiar a adresat in aceasta seara, in contextul vizitei istorice a presedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bucuresti, urmatoarea intrebare: "Cand va construi Comisia Europeana un tren de mare viteza de la Bruxelles la Bucuresti, asa cum guvernele tarilor nu asteapta de la judete sau regiuni sa faca autostrazi si isi asuma in mod direct aceasta responsabilitate"?

Intrebarea a fost pusa de catre Ziarul Financiar fara microfon, pentru ca membrii echipei de comunicare ai presedintelui Nicusor Dan sustin ca au convenit impreuna cu reprezentantii Comisiei Europene sa fie puse doar doua intrebari, una catre presedinta Comisiei si una catre presedintele Nicusor Dan.

Aceasta in conditiile in care, la conferintele de presa de la Presedintia SUA si nu numai, cand au loc astfel de vizite importante ale sefilor de stat, se pun zeci de intrebari, asa cum s-a intamplat, spre exemplu, la conferinta istorica de presa din Biroul Oval, sustinuta de presedintele SUA, Donald Trump, si presedintele Volodimir Zelenski, in primavara anului 2025.

Intrebarile puse de jurnalistii romani s-au referit la situatia de securitate din zona Marii Negre, in conditiile in care presedinta von der Leyen a subliniat in discursul sau ca sunt necesare masuri cat mai concrete de aparare a Marii Negre.

Perspectiva construirii unui tren de mare viteza intre capitalele Uniunii Europene, de la est la vest si de la nord la sud, este, intr-adevar, o problema care nu este neaparat la zi, asa cum este securitatea Marii Negre. Insa, prin astfel de proiecte, Uniunea Europeana isi intareste unitatea si poate, intr-adevar, sa recastige increderea cetatenilor in capacitatea Comisiei Europene de a duce acest continent spre prosperitate si o viata mai buna pentru locuitorii sai.

Din pacate, desi intrebarea a fost auzita de presedinta Comisiei Europene si a fost si scrisa pe o pagina pentru a putea fi vazuta, presedinta Comisiei doar a zambit si a ignorat chestiunea, in timp ce presedintele Nicusor Dan a tinut sa sublinieze ca au fost convenite doar doua intrebari.

Dupa toate probabilitatile, intrebarile adresate erau deja cunoscute de cei doi presedinti, ai Comisiei Europene si ai Romaniei, avand in vedere ca presedinta Comisiei Europene chiar a citit raspunsul la intrebare de pe foile din fata sa, scrise cu font mare.

O astfel de situatie, in care nu poate exista posibilitatea de a fi puse mai multe intrebari de catre jurnalisti si in care exista impresia ca aceste intrebari sunt cunoscute anterior de cei chestionati, are putine precedente in Romania.

Jurnalistii cu experienta, care au inceput sa scrie din anii '90, stiu ca inclusiv pe vremea lui Ion Iliescu si Adrian Nastase intrebarile nu erau regizate sau, daca erau, acestea veneau de la presa favorabila PDSR, de la ziarele "Dimineata" si "Azi".

In schimb, jurnalistii consacrati de la cele mai puternice ziare de atunci, Romania Libera, Adevarul sau Evenimentul Zilei de exemplu, aveau libertatea de a pune intrebari si, mai mult, in niciun caz nu existau intelegeri intre jurnalisti si eventual chiar cu administratia prezidentiala despre cum sa sune o intrebare sau alta.

Din pacate, la cele trei intalniri la nivel inalt ale presedintelui din ultimul an la care Ziarul Financiar a decis sa participe, si anume vizita presedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, intalnirea premergatoare summitului NATO din Turcia si vizita actuala a presedintei von der Leyen, intrebarile au fost puse de jurnalisti de la publicatii de nivelul 2 sau 3, nu se stie pe ce criterii si in conditii de coniventa cu reprezentantii echipei de comunicare a administratiei prezidentiale.

Astazi, cele doua intrebari pentru care "s-a convenit" au fost puse una de Libertatea si una de TVR, ambele pe tema securitatii la granita.

La intrebarea Ziarului Financiar despre cine a decis sa fie puse doar doua intrebari in cadrul acestei vizite, reprezentantii Directiei de Comunicare a Presedintiei Romaniei au raspuns ca este la latitudinea lor cate intrebari se pun si cum se pun, ca ei fac regulile si ca, daca nu-i convine cuiva, este nevoit sa se adapteze, dincolo de orice limite privind libertatea presei si libertatea de exprimare.

Libertatea de a intreba reprezentantii puterii politice despre deciziile lor intr-un mod onest, nearanjat anterior si nici macar convenit intre jurnalistii acreditati la o anumita institutie este esentiala pentru ca aceste institutii publice sa fie tinute responsabile pentru actiunile lor si modul in care ii reprezinta pe cetatenii tarii.

Chestiunea unui tren de mare viteza, pe care Comisia Europeana sa il poata realiza in mod direct, cu finantare de la Banca Europeana de Investitii, eventual, devine tot mai acuta inclusiv in contextul amenintarilor la adresa securitatii zborurilor aeriene din aceasta perioada. In plus, un astfel de proiect va contribui la unificarea de facto a tarilor UE si la sporirea increderii in proiectul european, dincolo de politica agricola comuna sau politica de aparare comuna care se incearca acum.

Deja chinezii au venit in Europa si au construit o cale ferata de mare viteza intre Budapesta si Belgrad, unde o distanta de 350 de kilometri, adica aproape cat distanta dintre Bucuresti si Cluj, este parcursa in trei ore si jumatate, , in conditiile in care CFR-ul face 10 ore pe aceasta ruta.

De asemenea, turcii, care nu sunt in Uniunea Europeana, au deja proiecte de infrastructura feroviara de mare viteza in desfasurare.

Chestiunea constructiei unei retele feroviare de mare viteza intre capitalele Uniunii Europene a fost ridicata de 10 ani in editoriale scrise de Ziarul Financiar si chiar unul din cei mai cunoscuti membri ai proiectului european, profesorul italian Enrico Letta, a declarat ca un astfel de proiect este esential pentru viitorul UE.

Tarile din Europa de Est nu au tehnologiile detinute de Franta, Spania sau Italia in c eea ce priveste trenurile de mare viteza, astfel incat solutia ca sa fie preluat acest nivel direct la Bruxelles, care sa se ocupe astfel de legarea Estului si Vestului continentului, poate fi singura solutie viabila.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare