Zf 24

Aderarea Romaniei la OCDE, previzionata pentru acest an, nu trebuie interpretata doar ca un succes diplomatic, ci ca o ancora institutionala care poate sa optimizeze functia de productie a economiei nationale. Pentru decidentii economici, acest proces reprezinta un mecanism de convergenta structurala, operand prin canale de transmisie clar definite, dar a caror eficienta depinde de evitarea "institutionalismului de fatada".

In primul rand, in ceea ce priveste dinamica macro-financiara si reducerea primei de risc, principalul vector de impact este comprimarea primei de risc. Calitatea de membru functioneaza ca un semnal de credibilitate robust, reducand spread-urile la emisiunile de eurobonduri si optimizand serviciul datoriei publice. Imbunatatirea ratingului de tara este corelata direct cu alinierea la codurile de liberalizare a miscarilor de capital si a instrumentelor de guvernanta corporativa, care reduc volatilitatea fluxurilor de portofoliu si faciliteaza tranzitia de la investitii bazate pe arbitrajul costului muncii catre fluxuri de capital cu intensitate tehnologica ridicata, stimuland productivitatea totala a factorilor (TFP).

In al doilea rand, discutam de reconfigurarea fluxurilor de ISD. Statutul de membru OCDE elimina barierele pentru marii investitori institutionali, care directioneaza capital catre piete care respecta standarde riguroase de transparenta. Dincolo de volumul de capital, se observa o tranzitie calitativa a investitiilor catre sectoare cu valoare adaugata ridicata, stimuland productivitatea muncii. In state precum Polonia sau Cehia, alinierea la standardele OCDE a functionat ca un catalizator pentru integrarea in lanturi valorice globale complexe, esentiala pentru a evita "capcana venitului mediu". Prin adoptarea bunelor practici in domeniul achizitiilor publice si al guvernantei, se urmareste eliminarea distorsiunilor de piata si optimizarea alocarii resurselor.

Pentru o mai buna intelegere, este necesar sa subliniem ca aceste beneficii nu sunt derivate automat din actul aderarii, ci sunt endogene calitatii politicilor publice promovate. Dinamica pozitiva este conditionata de mentinerea sustenabilitatii finantelor publice, pentru a capitaliza pe seama dobanzilor scazute. Exista riscul "reformelor de fatada", unde modificarile legislative nu sunt urmate de o schimbare in functionarea a administratiei, iar implementarea reala a standardelor de guvernanta corporativa in companiile de stat si digitalizarea administratiei sunt eforturi care trebuie sa continue dupa momentul festiv al primirii in organizatie. In concluzie, integrarea in OCDE ofera Romaniei un cadru de referinta robust pentru masuri structurale care pot aduce un plus de crestere potentiala de aproximativ 0,8% - 1% din PIB, dar aceasta depinde de capacitatea institutionala de a internaliza aceste standarde si de a mentine un mediu macroeconomic predictibil, capabil sa transforme increderea investitorilor in capital productiv pe termen lung.

Aderarea la OECD nu reprezinta doar un proces care se incheie odata cu acceptarea, ci, din contra, este un proces care se va manifesta la fel de intens prin schimbarile pe care le va induce. Aderarea nu schimba doar legi, ci, in mod cert, va schimba mentalitati institutionale.

Si, nu in ultimul rand, obtinerea pentru Romania a statutului de membru ca urmare a incheierii procesului (pe care o dorim cat mai curand) va permite consolidarea pozitiei in discutiile internationale si va sprijini obiectivul mai extins de convergenta cu economiile avansate.