Opinii

Romania nu are solutii ideale in urmatoarea perioada. Cel putin 2025, 2026 si 2027 vor fi mai dificili.

Dar pentru gestionarea cat mai buna a anilor urmatori este, cred, important sa fie evitate pe termen scurt cateva capcane, chiar daca aceasta va duce la mai multa galceava politica si poate chiar la blocarea unora dintre reforme (aparent legat de lipsa de cooperare cu privire la "capcane") de catre Parlament sau de unele instante.

In aceasta privinta, trebuie plecat de la intelegerea corecta a unora dintre abordarile principale care ne-au adus in punctul actual. Astfel:

(a) Timp de aproape 3 ani si jumatate, din 25 noiembrie 2021 pana pe 5 mai 2024 [i] am avut la guvernare o coalitie formata, in principal, din cele doua mari partide cumva "traditionale".

Faptul ca partile de retele politice ale ambelor partide mari au ajuns simultan la guvernare - si asta dupa 2 ani de pandemie care obisnuisera sectorul public cu cheltuieli mult peste medie si o transparenta scazuta - a generat o presiune agregata multiplicata spre alocarea de resurse care a deturnat frecvent deciziile conducerii acestora de la interesul general .

Trebuie inteles ca problema a fost partial una de design - simpla agregare la putere a celor doua partide mari a generat efectul multiplicat mentionat. Desigur, presiunea respectiva ar fi trebuit contracarata mult mai bine de la inceput, ceea ce, din pacate, nu s-a intamplat.

Rezultatul a fost acela ca s-a pierdut controlul asupra cheltuielilor, iar slaba crestere economica a fost procurata, in principal, prin indatorare, si doar partial pe baze mai sanatoase. Numarul de posturi bugetate a crescut cu peste 40.000, multe fonduri europene au fost intarziate (si unele pierdute) din lipsa masurilor necesare pentru eliberarea lor, deficitul comercial al Romaniei a explodat (de ex., in 2024 am platit pe ce am importat cu aprox. 34 miliarde de euro mai mult decat am primit pe ce am exportat) [ii] , iar cel bugetar a atins cote cu totul excesive in fiecare dintre cei 3 ani [iii] :

Deficit bugetar

2022

2023

2024

Romania

6,4% din PIB

6,6% din PIB

9,3% din PIB

Media UE (cu Romania cu tot)

3.2%

3.5%

3.2%

In 2024, procentul deficitului bugetar a fost, practic, cat a fost in 2020, pe varf de pandemie Covid 19 - ca si cum am fi fost loviti de pandemie a doua oara (si a fost cel mai mare procent de deficit bugetar din UE).

Pentru ca, dupa cum am explicat cu o alta ocazie, bugetul Romaniei este de aproximativ 30% din PIB, deficitul bugetar de anul trecut a fost de aproximativ 30% din bugetul de stat (9,3xaprox.3,33/100) - un nivel pur si simplu iresponsabil.

Daca ne uitam la executia bugetara pe primul trimestru al acestui an, pentru ansamblul lui 2025 riscam o cifra de deficit bugetar similara cu cea din 2024. Perspectivele ratingului de tara al Romaniei au fost deja reduse in ultimele luni de mai multe agentii internationale de rating, ceea ce va mari costul indatorarii.

(b) Pe fondul risipei si gestiunii slabe de mai sus, faptul ca cele doua partide au facut rotatie de prim-ministri la guvernare dupa 1,5 ani, a accentuat ideea ca o buna parte din nivelurile lor de conducere au devenit la fel de "anti-reforma" (adica, nu era vorba atat de programe de guvernare, cat mai mult de cine este periodic in "fruntea bucatelor").

Rotatia respectiva a marit si presiunea spre o campanie electorala aproape continua din perspectiva cheltuielilor, fiecare partid incercand sa lase o amintire generoasa a "propriului" prim-ministru, spectrul alegerilor anticipate plutind tot timpul pe fundal (aspect care a stimulat cresterea deficitului comercial).

Jocul politic al unor candidati de critica reciproca in campania electorala din toamna anului trecut nu doar ca nu a diminuat perceptia de mai sus, ci a accentuat frustrarea populatiei, aceasta sesizand ca a fost vorba de conflicte in mare parte mimate si care desconsiderau electoratul.

(c) Ambele partide mari din Romania fiind impreuna la guvernare, nu a mai functionat nici principiul vaselor comunicante - putere-opozitie - care le ajutase alternativ in trecut. Adica, anterior, cand unul dintre ele era la guvernare se eroda in preferintele oamenilor, dar crestea partidul principal din opozitie.

Ideea ca nu o sa aiba populatia, oricum, ce alege altceva nu a functionat decat marginal.

Pe fondul lipsei reformelor, al unei eroziuni partial naturale, dar si al unor complicitati politice la care voi reveni mai jos, segmente mari de populatie tot au ales in numar mare altceva decat ce vedeau la guvernare, romanii fiind si foarte susceptibili la aroganta.

A fost un aspect care a jucat cel mai mult in alegerile prezidentiale. Avand o structura a votantilor traditionali diferita, PNL a iesit mult mai rau din abordarile de mai sus decat PSD si la parlamentare, dar ambele partide au fost afectate, inclusiv ca potential de recuperare (fara schimbari semnificative de conducere si discurs).

(d) Miscarile care se declara suveraniste au capitalizat politic mult mai mult fondul de mai sus decat USR, cealalta forta politica mai mare ramasa in opozitie, din 3 motive principale:

(i) In primul rand, acestea au fost ajutate sistematic si in multe moduri in toti cei 3 ani de segmente din conducerea social-democrata care isi doreau presedintia Romaniei si stiau ca nimeni din zona social-democrata nu o mai castigase in ultimii 25 de ani decat atunci cand intrase in turul 2 cu o forta politica perceputa ca extremista [iv] .

A fost o strategie iresponsabila pentru tara. Dincolo de costurile economice mari, o multime de manipulari si gesturi politice nu au fost contracarate la timpul lor, cand ar fi fost mult mai usor, lucrurile scapand de sub "control" in multe directii de talibanizare.

Multi romani au si ajuns sa creada ca traiesc apocalipsa zilnic intr-o perioada, de fapt, de maxima risipa de bani pentru tara si relativ neutra ideologic in actiunea de zi cu zi. Este adevarat ca o parte din risipa a fost concentrata catre retelele de partid de la guvernare, dar au fost si numeroase masuri de crestere a veniturilor pentru populatia larga, mult peste inflatie si productivitate, de fapt.

Negativismul populatiei din ultimii ani nu ar fi fost posibil intr-un astfel de volum/grad fara complicitati politice relativ constante la nivel inalt si fara pasivitatea sau incompetenta unor segmente ale statului pe partea de razboaie hibride/culturale. Trebuie invatat din lectiile respective.

"Sevrajul" va fi complicat in anii urmatori cand chiar va trebui stransa cureaua. Partea de talibanism acumulat nu va ajuta.

Pentru ca viata unei tari, tinde, in general, spre dezechilibru, nu spre echilibru si are ironiile ei, candidatul social-democrat nu a intrat in turul doi cu un agent de influenta al Rusiei din aproximativ 3000 de voturi.

Pentru cei care il vad ca un maestru al negocierilor, as spune ca a dat dovada de multa abilitate de-a lungul anilor.

Dar ar trebui sa conteze mult mai mult in evaluarea oricarui om politic rezultatul pentru interesul general. Or, foarte multe din actiunile si negocierile sale politice au fost platite foarte scump atat din perspectiva finantelor publice, cat si a principiilor. Pe ansamblu, strategia sa a daunat mult Romaniei, fragilizand-o semnificativ economic, si polarizand din nou segmente mari de electorat dupa ce se reusise in ultima decada o normalizare a dialogului democratic.

"Remobilizarea" recenta pe scena publica a principalului candidat din zona considerata suveranista da din nou impresia unor complicitati politice transpartinice care nu au legatura cu interesul general. Este posibil ca acestea sa urmareasca, in parte, maximizarea rezultatului negocierilor pentru noua guvernare (si de salvare, astfel, a puterii in partid) sub spectrul pericolului "extremist" in cazul unor eventuale alegeri anticipate.

(ii) Un al doilea motiv a tinut de faptul ca miscarile de fond de tip anti-sistem (dar doar cele reticente sau rezervate fata de Uniunea Europeana) au fost sprijinite si stimulate, inclusiv informational, de ani de zile de aparatul de razboi hibrid al Rusiei interesat de cat mai multa fragmentare a societatii , talibanizare si, daca se poate, virare strategica la nivelul Romaniei . Erorile strategice si tactice mentionate mai sus au fost speculate intens.

Constientizarea rolului diasporei in alegeri de catre forte externe si pasivitatea statului roman pe partea de razboaie culturale, in general, au contat si ele mult.

(iii) In fine, in al treilea rand, o parte din temele de fond au fost, de fapt, legitime si usor de inteles la firul ierbii, chiar daca restul de teme si abordari si lipsa de solutii aparente au facut ca ansamblul sa aiba prea multa toxicitate si prea multe aiureli si riscuri pentru Romania .

In aceasta privinta, USR-ul nu a putut puncta bine, fiind inca tributar conflictelor interne, contextului iesirii de la guvernare in 2021 si campaniilor media negative din anii anteriori, fiind perceput, totodata, ca prea lipsit de critica fata de zona de excese ideologice la nivel european si avand majoritatea temelor solide (inclusiv pro-europene) suprapuse cu ce sustinea formal si PNL.

Schimbarea abordarii internationale a SUA din ultimele luni a contat si ea, dar mai putin decat celelalte aspecte de mai sus.

(e) In prezent, avem situatia economica mentionata mai sus si un Parlament in urma alegerilor din noiembrie 2024 cu urmatoarea structura (am inserat si datele din 2020 pentru comparatie):

Camera Deputatilor [v] 2024 / 2020

Senat [vi] (2024 / 2020)

PSD

25,98% (fata de 28.90% in 2020)

26,47% (fata de 29.32% in 2020)

AUR

19,03% (fata de 9,08%)

20,59% (fata de 9.17%)

PNL

14,8% (fata de 25,18%)

16,18% (fata de 25,58%)

USR

12,08% (fata de 15,37%)

13,97% (fata de 15,86%)

SOS

8,46 (prima data in Parlament)

8,82% (prima data in Parlament)

POT

7,25% (prima data in Parlament)

6,62% (prima data in Parlament)

UDMR

6,65% (fata de 5,74%)

7,35% (fata de 5,89%)

Minoritati nationale

5,74%

De asemenea, ambii candidati la functia de Presedinte al Romaniei care au intrat in turul 2 acum o saptamana si ceva au fost din afara partidelor "traditionale" si au strans impreuna peste 11,5 milioane de voturi (cu o diferenta intre ei de aprox 825,000 voturi), dorinta populara de schimbare a modului de a face lucrurile ca pana acum fiind clara, chiar daca o parte a directiilor de schimbare sunt incompatibile intre ele.

Desigur, sensul votului nu inseamna ca va putea sa si ploua cu reforme avand in vedere configuratia fragmentata si complicata a Parlamentului de mai sus.

Dar, dupa cum mentionam chiar de la inceputul articolului, destule vor trebui facute si va fi important si de evitat unele capcane (majoritatea avand legatura unele cu altele si putandu-se si potenta reciproc).

(1) O prima capcana de evitat ar tine de indulcirea situatiei actuale in comunicarea publica.

Ar fi o mare eroare politica, sugerand prin ea insasi o tendinta de continuitate cu abordarile anterioare, in timp ce sensul votului popular a fost clar unul de profunda nemultumire si de incercare de reforme ample.

Intrarea in capcana respectiva ar si facilita "albirea" unor iresponsabili, ar ingreuna, de fapt, reformarea partidelor, precum si baza de discutii pentru reforme mai mari (de vreme ce semnalul ar fi ca nu e asa rau) si ar permite aratarea cu degetul in pasul doi a efectelor de sevraj ale unor reforme comparativ cu masurile populiste pe datorie din ultimii ani tocmai de catre unii lideri politici care si-au batut joc de finantele publice si de romani.

Dimpotriva, realitatea si dinamicile din ultimii ani ar trebui prezentate larg si cu cat mai multe cifre in spate, fara, insa, a se arata ca atare cu degetul partidele care vor participa la guvernare (fiind necesar, oricum, de diferentiat intre unii lideri si segmente si partide), dar nici sugerat ca nu trebuie schimbate o serie intreaga de practici si persoane.

Discutii linistite in urmatoarea luna cu pretul intrarii in capcana de mai sus nu ar merita si ar avea un efect de bumerang mare in pasul doi pentru toate segmentele, de fapt, mai reformiste. Deznodamantul doar ar fi amanat si asta intr-un mod mult mai dureros pentru segmentele respective.

(2) O a doua capcana ar fi aceea de a nu se expune detaliat rolul conducerilor celor doua partide mai mari din anii trecuti in punctul actual, mai ales daca partidele respective nu vor participa efectiv si deschis la guvernare in perioada urmatoare.

Cu alte cuvinte, fortele politice care au guvernat tara in ultimii ani cu rezultatele de deficite economice si de vot popular si polarizare de mai sus au o responsabilitate speciala de a indrepta lucrurile si acest aspect trebuie afirmat foarte clar.

Unul dintre partidele respective a inceput de anul trecut reforma interna, aspect care a contat deja la vot, dar aceasta are sanse de extindere si perenizare doar daca o serie de subiecte si abordari sunt abordate deschis si ferm si in continuare.

Trebuie, desigur, recunoscute si aspectele pozitive din ultimii ani, dar sensul pe ansamblu nu poate deloc sa fie unul de lauda, de vreme ce s-a cheltuit cu aproximativ 21%-30% mai mult decat au fost venituri bugetare in fiecare din acei ani. Orice neispravit poate sa dea daca nu da de la el si populisme acoperite cu bani imprumutati din strainatate - nu aprecieri trebuie sa primeasca.

De altfel, este evident ca nu de bine ce a ajuns Romania, sensul pozitionarii actuale a unor lideri social-democrati este, pentru moment, unul de neimplicare, de fapt, in guvernare.

Orice coalitie larga va ramane supusa presiunii agregate a retelelor clientelare legate de toate partidele participante ca si in anii trecuti, fiind un aspect partial structural in astfel de situatii, dupa cum mentionam si mai sus.

Dar trebuie sa fie clar ca schimbari de fond sunt necesare si ca orice pozitionari sau conditii care implica, in ultima instanta, sa se continue la fel ca pana acum nu merita discutate nici ca punct de plecare in negocieri. Orice forta politica care se va pozitiona astfel risca sa fie expusa ca cinica si iresponsabila.

(3) O a treia capcana ar fi aceea - de la un punct incolo (cateva saptamani) - de a pierde timp pretios in cautarea unei armonii politice largi

Dupa cum am detaliat cu o alta ocazie [vii] , acum aproape un an, stabilitatea politica data de coalitii largi este buna doar daca este utila prin reforme Romaniei. Altfel, stabilitatea politica subzista doar aparent, pana se reduc mult banii, punct in care am ajuns deja.

Nu e neaparat cel mai bun exemplu, dar abordarea excesiv de impaciuitoare si lipsita de comunicare buna in spate a guvernului tehnocrat de acum 10 ani a decredibilizat unele segmente, altfel reformiste, pentru cateva cicluri electorale deja. O preocupare de acomodare prea mare in prezent a unor segmente politice care nu ar intelege necesitatea unei reforme rezonabile nu ar avea cum sa aiba efecte prea diferite, cu atat mai mult, pe fondul semnificatiei votului popular recent de la turul 2.

Fragmentarea Parlamentului actual necesita, clar, cautarea diligenta a compromisului politic, dar trebuie sa aiba sens pe principiile de baza. Altfel, consecinta foarte probabila ar fi obtinerea majoritatii parlamentare peste 4 ani de catre forte politice care nu au, de fapt, solutii si care pot deraia cu totul Romania, cu decredibilizarea, totodata, a segmentelor reformiste pro-europene actuale pentru cel putin un deceniu.

Cu alte cuvinte, armonia politica larga ar fi foarte utila, dar cautarea ei cu orice pret ar deveni contraproductiva curand, mai ales ca presiunea populara vizibila se va dilua in cateva luni.

Alegerile anticipate sunt riscante in punctul in care am ajuns, dar ele trebuie sa fie o optiune daca nivelul de compromis politic pentru a le evita duce la riscuri mai mari decat daca nu sunt evitate. Or, riscurile unor alegeri anticipate nu ar fi mai mari decat cele generate de lipsa unor reforme echilibrate/corecte moral si vizibile in perioada urmatoare, mai ales daca ne gandim si la perspectiva alegerilor din 2029. Evolutia procentelor in Parlament intre 2020 si 2024 arata destul de multe.

Pe fondul valului de la turul 2, e destul de posibil ca cel putin in urmatoarele 6 luni multi romani sa inteleaga, de fapt, nevoia unui Parlament mai constructiv daca cel actual nu-si asuma reforme reale. Desigur, un nou partid ar fi cel mai in masura sa capitalizeze sensul votului de acum cateva saptamani, dar si segmentele reformiste din partidele existente pot obtine o reprezentare mult mai buna in Parlament.

Oricum, un Guvern minoritar ar avea sanse reduse, iar un Guvern minoritar care sa nu faca scandal si sa expuna duplicitatile la cel mai mic semn de nesustinere parlamentara nu ar avea nicio sansa. Pentru ca un Guvern poate deveni minoritar rapid dupa ce este, initial, majoritar, un program de guvernare cu toate punctele importante bine detaliate va fi foarte important.

"Stabilitatea" din ultimii ani tinde, oricum, sa fie vazuta distorsionat. Ea s-a cumparat in mare parte, in loc sa fie facuta in principal pe baza de programe de reforme echilibrate si a irosit foarte multe resurse intr-o perioada care nu era, de fapt, critica, Romania intrand acum in penurie tocmai cand ar fi avut nevoie de acele resurse si cand contextul a devenit cu adevarat complex.

Or, nu exista securitate nationala fara prosperitate si fara o percepere a conducerii politice ca avand suficiente segmente pe baze etice si meritocratice. "Stabilitatea" pe alte baze e foarte fragila in timp, inclusiv din perspectiva de securitate nationala, dupa cum arata si ultimele 12 luni.

Nu trebuie promovate nici abordari sau asteptari "revolutionare". Este vorba mai mult de masura, dar aceasta s-a depasit prea des si pe prea multe paliere la noi.

In orice caz, orice coalitie larga ar trebui sa excluda rotatiile pe functii - ar reflecta un principiu clientelar, ineficient tehnic prin natura si care s-a vazut deja ca nu functioneaza in interesul Romaniei in practica.

Va trebui si negociat/obtinut un plus de flexibilitate din partea UE pe o serie de aspecte, inclusiv unele termene limita legate de PNRR, dar este de asteptat ca abordarea europeana sa fie constructiva.

(4) O a patra capcana ar fi aceea de a se concentra reforma doar pe unele segmente si pe aspecte "prea" minimaliste. Risipa a fost consumata dezechilibrat, dar reformele trebuie sa fie cat mai echilibrate si holistice.

O astfel de abordare nu doar ca ar distribui larg costul, permitand un cost redus individual, dar ar da ocazia unei cooperari politice mai extinse si unei echilibrari mai largi a contractului social, aspecte importante din multe perspective. De asemenea, o abordare "prea" minimalista ar avea un risc major sa necesite noi masuri curand intr-un context politic mult mai dificil. E mult mai logic de procedat invers pe termen scurt.

Desigur, reglarea furtului de aprox 6 miliarde de euro pe an din TVA (acesta este mai mare cu cateva miliarde, dar m-am referit la cifra proportionala din TVA pe care Romania o pierde in plus de nivelul Poloniei) [viii] trebuie sa faca parte din pachetul de reforme pentru ca acesta sa fie credibil. Nu se pot cere sacrificii niciunui segment daca statul tolereaza hotii de asemenea magnitudini.

Pe de alta parte, in plus de marirea TVA (dar reformat in sensul de mai sus, cum au facut polonezii de peste 10 ani, avand o evaziune de TVA mult sub nivelul Romaniei, desi este o tara dubla ca populatie), reformele ar trebui sa-i ocoleasca pe cei cu venituri foarte mici.

Cu caracter mai general, punctele de fond vizate de reforme ar trebui sa aiba 2 vectori principali - vectorul impus de necesitatile de echilibrarea economica, inclusiv pentru atragerea fondurilor externe disponibile si vectorul dat de celelalte aspecte mari legitime si compatibile cu apartenenta la UE si NATO ce au rezultat din votul popular recent (din ambele tabere).

(5) O a cincea capcana ar fi demobilizarea comunicationala din zonele mai reformiste

O parte a platformelor care au sprijinit conjunctural alegerile presedintiale nu vor mai fi aliniate in mod natural in lunile care urmeaza, poate chiar dimpotriva.

Fondurile disponibile in mod obisnuit in campanii vor fi si ele diferite.

Comunicarea clara, frecventa si extinsa va fi, insa, esentiala segmentelor mai reformiste in urmatoarea perioada. In plus, aceasta va trebui sa se adapteze prioritatilor pe termen scurt, atat in relatia cu partidele si mass-media in sine, cat si cu populatia (diferentiat pe principalele segmente ale acesteia).

Neglijarea acestui aspect risca sa coste foarte mult, mult mai mult decat axele de comunicare in sine.

Desigur, mai sunt si alte aspecte care ar trebui, cred, avute in vedere, inclusiv legat de politica externa sau de termen mai lung. Despre unele dintre ele - cu o alta ocazie.

Sa speram ca vom vedea cat mai multe abordari echilibrate si constructive pentru Romania in perioada urmatoare. *******

[i] Mai precis, 25 noi. 2021-23 dec. 2024, dupa care a urmat guvernul Marcel Ciolacu 2 pana pe 5 mai 2025.

[ii] https://www.romania-insider.com/romania-trade-deficit-goods-2024

[iii] https://www.destatis.de/EN/Themes/Economy/National-Accounts-Domestic-Product/Tables/eu-stability-deficitratio-eu.html

[iv] Dupa cum se stie, Ion Iliescu a fost ultimul reprezentant al PSD care a reusit sa ajunga Presedinte in ultimii 25 de ani, in 2000 intrand in turul doi cu Vadim Tudor.

La Camera Deputatilor, PSD are 86 de mandate, AUR - 63; PNL - 49; USR - 40 ; SOS Romania - 28; POT - 24; UDMR - 22. Acestora li se adauga 19 reprezentanti ai minoritatilor nationale.

[vi] La Senat, PSD are 36 de mandate, AUR - 28; PNL - 22; USR - 19 ; SOS Romania - 12; POT - 7; UDMR - 10.

[vii] https://www.contributors.ro/stabilitatea-care-risca-sa-genereze-instabilitate/

[viii] file:///C:/Users/bondolu/Downloads/vat%20gap%20in%20the%20eu-KP0125013ENN.pdf . Practic, Polonia nu recupereaza 5.9% din TVA, pe cand Romania nu recupereaza mai bine de 30% din TVA.