Business international

Razboiul din Orientul Mijlociu expune vulnerabilitatile unei Europe deja greu incercate de criza de energie instrumentata de Rusia si de valul fara precedent de inflatie care a urmat. Noul soc va lovi mai dur acolo unde exista crapaturi si probleme de structura, iar forta lui va depinde de durata conflictului si de pagubele pe care le produce.

Peste tot in Europa primul efect se vede la benzinarii. Scumpirea, aproape zilnica in unele tari, a carburantilor a fortat guvernele sa ia masuri, variind de la scaderea taxelor in Portugalia la plafonarea preturilor in Ungaria si vouchere pentru carburanti oferite de stat soferilor cu venituri mici in Bulgaria.

Se intensifica discutiile despre cat castiga statul din scumpirea benzinei si motorinei si cat de departe poate el merge pentru a-i ajuta pe soferi si economia. Seful OMV, unul dintre cele mai mari grupuri de petrol si gaze din regiune, a avut in acest sens o interventie socanta si a propus si o masura la fel socanta. Insa efectele razboiului din Golf sunt mult mai extinse. Producatorii de medicamente si farmaciile trag semnale de alarma. Pentru aceste afaceri conteaza enorm timpul de transport si temperatura la care se face trasportul produselor si materiilor prime.

De asemenea, calatoriile cu avionul vor deveni mai scumpe, ceea ce conteaza pentru turism si turisti, dar si pentru companiile aeriene. In regiune, Wizz Air are mari probleme, inclusiv pe Bursa de actiuni. Materialele de constructii sunt in a doua linie a frontului, aceasta in timp ce in Europa de Est Polonia si Romania sunt angajate in proiecte de infrastructura istorice: Romania cu construirea de autostrazi, iar Polonia cu dezvoltarea transportului pe calea ferata.

Dupa cum a avertizat Carsten Brzeski, economist sef la ING, "mai intai, energia si ingrasamintele chimice se vor scumpi, ceea ce va impinge in sus costurile cu alimentele si transportul, ceea ce in cele din urma se va vedea pe rafturile supermarketurilor". In episodul anterior de inflatie superaccelerata, scumpirea alimentelor a fost o tragedie nationala mai ales in Europa de Est, si in special in Ungaria. Astfel de probleme lovesc cel mai dur statele cu deficite mari in comertul cu alimente.

In anul 2024, balanta comerciala agroalimentara a Romaniei a inregistrat un deficit istoric, importurile de alimente si de animale vii depasind 11 miliarde de euro. In acelasi an, Polonia a avut o balanta comerciala agroalimentara pozitiva de peste 18 miliarde de euro. Surplusul din comertul cu produse agricole si alimente al Ungariei s-a situat la 4 miliarde euro.

In timp ce Iranul, sub asediul SUA si al Israelului, isi permite sa bombardeze zilnic statele producatoare de petrol din Golful Persic si sa mentina sub control blocajul stramtorii Ormuz, pe unde in mod normal trec spre pietele internationale o cincime din petrolul lumii, o cincime din gazele naturale ale lumii si o zecime din carburanti, in Europa cresc temerile ca regiunea va fi lovita de un nou val de inflatie si de o noua criza de energie. Depozitele de gaze naturale din UE sunt pline in proportie de doar 29%, fata de 42% cat este media pe cinci ani, iar concurenta pentru GNL se inteteste, in special din partea natiunilor asiatice. Competitie acerba inseamna preturi mai mari. Se scumpeste si petrolul.

Din cauza blocarii stramtorii Ormuz, "ne lipsesc o cincime din petrol, o cincime din GNL si o zecime din carburanti", a explicat intr-un interviu pentru presa austriaca Alfred Stern, CEO al OMV, grup austriac care detine Petrom. El s-a referit la piata globala. "Si nimeni nu stie cat de mult va dura criza din Orientul Mijlociu", a precizat el.

"Problema poate fi rezolvata renuntand la doua zile de condus", a explicat executivul. Interventia sa are de-a face cu faptul ca preturile carburantilor cresc accentuat in Austria, ceea ce a starnit furia soferilor. Iar Stern a spus ca preturile nu sunt stabilite in rafinarie: la un pret al benzinei de 1,7 euro pe litru, 90 de eurocenti sunt taxe si accize, 55 de eurocenti sunt costurile cu petrolul, pentru OMV ramanand doar 25 de eurocenti. De aceea, el a propus ca statul sa reduca taxele. In schimb, guvernul permite benzinarilor sa majoreze preturile doar in zilele de luni, miercuri si vineri. Analistii sunt sceptici in privinta efectelor, apreciind ca aceasta este mai degraba o decizie simbolica. Si in Germania soferii sunt vizibil nemultumiti, mai ales cand li se spune ca tara lor este campioana europeana a scumpirilor carburantilor. Soferii sunt alegatori si nemultumirea lor se poate vedea in alegeri. Guvernul a intervenit cu propunerea de a interzice benzinariilor sa majoreze preturile de mai multe ori pe zi. In aceste conditii, soferii germani care-si permit se duc sa alimenteze in Polonia, unde preturile sunt mai mici deoarece taxele si accizele sunt mai mici. O descoperire interesanta care circula prin presa vestica este ca scumpirea benzinei si motorinei, chiar si daca este semnificativa, nu descurajeaza transportul cu masina personala.