Zf 24

Mai clar ca niciodata, tarile europene trebuie sa actioneze impreuna, sa reduca dependentele si sa valorifice mai bine potentialul pietei unice, in conditiile in care progresele in construirea unor piete de capital europene profunde si integrate au fost pana acum prea lente, fragmentate si lipsite de o directie coerenta.

Mesajul a fost transmis de Martin Kocher, guvernatorul Bancii Centrale a Austriei, in cadrul evenimentului "The Central & Eastern European Forum - Where CEE Markets Thrive", organizat la Viena in 13 si 14 ianuarie 2026, eveniment care a reunit aproximativ 2.400 de invitati, un numar record, potrivit organizatorilor, printre care si publicatia britanica Financial Times. Ziarul Financiar este prezent la eveniment.

Kocher a schitat trei directii strategice pentru Uniunea Europeana intr-un context geopolitic si economic tot mai complex: avansarea pietei unice pentru a stimula cresterea economica, diversificarea relatiilor externe prin acorduri comerciale si de cooperare si accelerarea integrarii profunde, inclusiv prin extinderea Uniunii catre est si sud-est. "Este acum mai clar ca niciodata: tarile europene trebuie, in primul rand, sa actioneze impreuna, in al doilea rand sa reduca dependentele existente si, in al treilea rand, sa valorifice atat potentialul pietei unice, cat si pe cel comercial", a spus Kocher.

In analiza sa asupra Europei Centrale si de Sud-Est, guvernatorul bancii centrale austriece a subliniat ca sistemele financiare din regiune, preponderent bazate pe banci, sunt in general solide. "Sectoarele bancare sunt caracterizate de niveluri ridicate de capitalizare, profitabilitate robusta si un nivel scazut al creditelor neperformante. In plus, ele se bazeaza pe depozite interne stabile ale sectorului privat", a afirmat Kocher. In unele tari, depozitele private depasesc semnificativ volumul creditelor acordate sectorului privat, situatie care poate fi interpretata fie ca un surplus de economisire, fie ca un deficit de creditare.

O parte din aceste depozite sunt directionate catre finantarea statelor, ceea ce face ca legatura dintre banci si suverani sa fie deosebit de pronuntata in Europa Centrala, de Est si de Sud-Est. In acest context, consolidarea fiscala ar crea spatiu de manevra pentru eventuale socuri economice viitoare si ar reduce riscul ca finantarea statului sa "inghesuie" creditarea sectorului privat. Chiar si asa, Kocher a subliniat ca viitorul financiar al regiunii nu poate si nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe banci.

"Pietele de capital functionale joaca un rol important in acest viitor, atat in regiune, cat si in Uniunea Europeana si in Europa in ansamblu", a spus el, precizand ca sustinerea pietelor de capital nu inseamna abandonarea modelului bancar. "Pietele de capital au un rol complementar semnificativ fata de intermedierea bancara. Un sistem financiar care se sprijina pe ambii piloni - banci si piete de capital - permite o mai buna diversificare, o mai buna partajare a riscurilor si o finantare mai eficienta."

Piete de capital mai profunde si mai lichide ar putea imbunatati accesul la finantare pentru companii, in special pentru start-up-uri si firmele mici care vor sa se extinda, dar care nu au istoricul necesar pentru a obtine credite bancare suficiente. In acelasi timp, acestea ar oferi gospodariilor alternative la economisirea clasica in depozite sau la sistemele de pensii, mai ales intr-un context in care dobanzile reale pot ramane sub rata inflatiei pe termen lung. "Pentru transmiterea eficienta a politicii monetare, unele masuri vizeaza direct pietele de capital. Prin urmare, pietele de capital bine functionale au devenit din ce in ce mai importante pentru politica monetara", a explicat Kocher.

Din perspectiva Uniunii Europene si a zonei euro, dezvoltarea pietelor de capital ar aduce beneficii suplimentare prin crearea unui bazin comun de finantare si printr-o mai buna partajare a riscurilor. Kocher a reamintit ca piata unica a contribuit semnificativ la cresterea economica si la cresterea nivelului de trai in ultimele decenii si ca aprofundarea acesteia, pe toate dimensiunile - bunuri, servicii, munca si capital - ar putea deveni o sursa majora de crestere in anii urmatori.

In acelasi timp, UE trebuie sa ramana deschisa catre exterior, in comert, mobilitatea fortei de munca si fluxurile de capital. Pietele de capital europene mai adanci si mai lichide ar putea atrage investitori internationali si ar sustine un rol mai puternic al euro la nivel global, intr-un context marcat de imbatranirea populatiei si de schimbari structurale in economisire si investitii.

Referindu-se la Uniunea Pietelor de Capital, lansata in 2014, Kocher a fost direct: "Progresul a fost prea lent, prea fragmentat si nu a urmat o cale consecventa si logica". Desi au existat numeroase initiative punctuale, este usor sa se piarda din vedere imaginea de ansamblu. Printre realizarile recente, el a mentionat imbunatatiri ale infrastructurii de piata, precum introducerea platilor instant in UE si scurtarea ciclului de decontare pentru tranzactiile cu actiuni si obligatiuni.

De asemenea, adoptarea Punctului Unic European de Acces (ESAP) va oferi acces centralizat la informatii publice despre companii si produse financiare relevante pentru pietele de capital. Sub umbrela noii initiative "Savings and Investment Union", Comisia Europeana a propus in 2025 revitalizarea pietei de securitizare, cu scopul de a elibera capacitate de creditare pentru banci, dar cu atentia necesara asupra stabilitatii financiare, avand in vedere lectiile crizei financiare globale.

Kocher a subliniat ca integrarea pietelor de capital nu poate fi realizata exclusiv prin politici armonizate la nivel european, fiind necesare si initiative "de jos in sus". Un exemplu este cooperarea regionala dintre opt tari din Europa Centrala si de Sud-Est - Bulgaria, Croatia, Ungaria, Polonia, Romania, Slovenia, Slovacia si Macedonia de Nord - care au semnat un memorandum de intelegere pentru dezvoltarea comuna a pietelor de capital si cresterea vizibilitatii acestora pentru investitorii internationali.

In final, guvernatorul Bancii Centrale a Austriei a atras atentia asupra importantei stabilitatii institutionale si a independentei bancilor centrale. "Independenta bancii centrale nu este un principiu abstract. Este esentiala pentru protejarea puterii de cumparare si a stabilitatii economice", a spus el, avertizand ca presiunile politice asupra politicii monetare duc, in mod repetat, la inflatie ridicata si instabilitate financiara.

Desi dimensiunea pietelor de capital din UE raportata la PIB a crescut cu peste un sfert in ultimii zece ani, ponderea Europei in pietele globale de capital a scazut, iar diferenta fata de SUA ramane semnificativa, mai ales in zona investitiilor de capital de risc. "Piete de capital mai profunde si mai lichide, mai putin fragmentate si care sustin inovatia sunt conditiile prealabile pentru crearea unei economii europene sustenabile si productive, care sa serveasca interesele cetatenilor europeni", a concluzionat Kocher, subliniind ca un astfel de proiect trebuie sa includa pe deplin Europa Centrala, de Est si de Sud-Est.