Eveniment

Ministrul de Finante, Alexandru Nazare (foto), s-a laudat pe retelele de socializare: "Am virat 12 miliarde la final de an pentru sustinerea economiei". Cum a facut-o, el nu spune. Retelele de socializare au ajuns o binecuvantare pentru toti fricosii politici. Pentru ca, in conferintele traditionale de presa, mereu va fi un ziarist care sa-ti puna o intrebare incomoda. Pe retelele de socializare oamenii nu pun intrebari, iar, daca o fac, nu esti obligat sa dai raspunsul.

E greu de spus acum daca majorarea de taxe din 2025 era inevitabila. Cum se asaza azi lucrurile, era. Ministrul de resort se lauda cu incasarile noi la buget. Ele sunt, da. Ministrul vorbeste de rezultatele la 12 luni din 2025. Oamenii nu le stiu decat pe cele de la 11 luni - atat sunt ele publicate de Finante. La 11 luni, asadar, veniturile din TVA au crescut cu 11%. Este o crestere buna. Dar: consumul a crescut la sub 2%. Prin urmare: veniturile in plus nu vin dintr-o crestere economica, ci din majorarea taxelor. Dovada? Este la INS si la Ministerul condus de Alexandru Nazare. In 2014 veniturile din TVA au crescut cu 16% - nu pe fondul majorarii de taxe, ci pe fondul avansului consumului cu 8%. Avansul consumului, in 2025 va fi, probabil, la 1-2%, si pentru ca taxele au fost majorate. Asta incetineste economia, nu o creste. Majorarea de taxe era, probabil, inevitabila. Dar nu este o sursa de mandrie. Economiei ii lasi loc sa respire cand ii reduci taxele, nu cand i le majorezi. Or, guvernul a majorat taxele si asta nu este o sursa de mandrie.

Cum se lauda ministrul finantelor pe "realizari" care nu-i apartin

￢ Respectarea obligatiilor statului fata de mediul de afaceri nu este doar un principiu de dreptate si credibilitate, ci si o regula de buna-credinta si predictibilitate in relatia acestuia cu economia reala.

￢ Economia Romaniei a demonstrat un nivel ridicat de rezilienta in contextul masurilor fiscal-bugetare adoptate anul trecut si, chiar daca a inregistrat o crestere modesta, nu s-a destabilizat - in ciuda celor mai alarmiste dintre previziuni. Acesta este intreg meritul economiei reale, al romanilor si al antreprenorilor corecti, care au reusit sa faca performanta chiar si in conditii de stres fiscal si care au sustinut functionarea statului si nivelul record al veniturilor bugetare, prin plata la timp a taxelor si impozitelor.

￢ De aceea, una dintre prioritatile principale este sa intram in 2026 cu respect fata de mediul de afaceri onest si cu obligatiile statului onorate la zi.

In decembrie am directionat aproape 3,5 miliarde de lei catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru acoperirea costurilor cu medicamentele si serviciile medicale furnizate de spitale, precum si pentru decontarea concediilor medicale. Prin aceste plati, companiile care au avansat sumele din resurse proprii beneficiaza de rambursarile cuvenite, care contribuie astfel la echilibrarea fluxurilor financiare din economie.

￢ Am inceput totodata plata bonificatiilor de 3% pentru IMM-urile care si-au achitat la timp impozitele. Este vorba de peste 150.000 de firme care primesc, in total, peste 160 de milioane de lei; in paralel, am accelerat rambursarile de TVA catre firmele solicitante, pentru a imbunatati lichiditatea acestora si a sprijini continuitatea activitatii economice.

￢ Aceasta infuzie de fonduri inseamna mai multa predictibilitate pentru economie si antreprenori in 2026, capacitate crescuta de investitii, locuri de munca protejate si un climat de afaceri bazat pe corectitudine si parteneriat real intre stat si mediul privat.

￢ Tot pentru respectarea obligatiilor fata de mediul de business, inclusiv prin onorarea platilor in relatia statului cu acesta, intram in 2026 cu o serie de obiective atinse: 12 miliarde de lei virate la final de an pentru sustinerea economiei, prin a doua rectificare bugetara din 2025, alocari din fondul de rezerva si redistribuiri ale alocarilor bugetare pentru programele pe fonduri europene; masuri de relaxare fiscala precum reducerea treptata a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), facilitati fiscale si de creditare pentru microintreprinderi si IMM-uri, eliminarea de anul viitor a taxei pe constructii speciale; toate completate de masuri de disciplina financiara si reducere a cheltuielilor, inclusiv diminuarea subventiilor pentru partidele politice.

￢ Adoptarea acestui cumul de masuri pro-business reprezinta o premiera a ultimilor ani in Romania, iar efortul bugetar de stingere a datoriilor este unul fara precedent, intr-o tara care rostogolea datorii de la un an la altul. Iar intreg spatiul fiscal creat pentru alocarea acestor plati este rezultatul mai multor decizii corecte luate impreuna cu colegii de la Finante si din Guvern:

am reusit sa transferam unele proiecte din PNRR din componenta de imprumut in cea de grant, obtinand astfel surse suplimentare de finantare nerambursabila; am mutat o parte dintre proiectele PNRR catre programele politicii de coeziune, asigurand alte fonduri europene nerambursabile; am obtinut, printr-un efort fara precedent al ANAF si printr-o abordare corecta fata de mediul de business onest, un nivel al incasarilor bugetare peste estimarile initiale, care confirma realismul masurilor fiscale adoptate; am realizat economii semnificative la cheltuielile de personal, ca urmare a reducerii sporului pentru conditii vatamatoare si a sporului pentru fonduri europene; am limitat cheltuielile cu bunuri si servicii in ultima parte a anului, in special la nivelul autoritatilor publice locale, in pofida unor reactii critice.

Statul trebuie sa fie un partener intr-adevar corect si predictibil pentru mediul de afaceri. Aceasta este baza unui climat economic sanatos si directia in care trebuie sa construim relatia dintre stat si economia reala in 2026 si in anii urmatori.