Opinii

Dimensiunea companiei este un factor determinant al productivitatii acesteia . Asta spun datele a peste 650.000 de firme active analizate. Datele oficiale pentru 2023 arata clar ca, pe masura ce o firma creste, capacitatea sa de a genera venituri per angajat se imbunatateste :

￢ Microintreprinderi (< 10 angajati): 463.000 lei/salariat

￢ Intreprinderi mici (10-49 angajati): 553.000 lei/salariat

￢ Intreprinderi mijlocii (50-250 angajati): 680.000 lei/salariat

￢ Intreprinderi mari (> 250 angajati): 738.000 lei/salariat

Examinand cifrele, observam ca in Romania, peste 90% dintre firme sunt microintreprinderi, iar acestea angajeaza un sfert din forta de munca . Insa contributia lor la cifra de afaceri totala este de sub 20%, ceea ce sugereaza o productivitate mai redusa fata de media economiei. In schimb, firmele mari, care reprezinta doar 0,2% din total, angajeaza aproape o treime din salariatii din sectorul privat si genereaza peste 40% din cifra de afaceri.

De ce este relevant acest lucru? Pentru ca productivitatea este principalul motor al cresterii economice si al bunastarii pe termen lung. Laureatul Nobel Paul Krugman spune ca "productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul" . Cresterile salariale nu pot fi sustenabile pe termen lung daca nu sunt insotite de o crestere a productivitatii. Pentru a consuma mai mult, trebuie sa producem mai mult.

Concret, un angajat dintr-o firma mare produce, in medie, cu 60% mai multa cifra de afaceri decat unul dintr-o microintreprindere . Asta nu inseamna ca firmele mici sunt ineficiente. Cresterea constanta a productivitatii de la micro la macro se datoreaza, printre altele, economiilor de scara (costurile fixe sunt raspandite pe un numar mai mare de unitati produse sau servicii oferite, ceea ce permite companiilor mari sa investeasca in tehnologie si sa automatizeze procesele, sporind eficienta), a accesului la piete mai mari si accesului mai facil la capital, fie prin banci, fie prin pietele de capital. Acest cumul de factori permite extinderea operatiunilor, tehnologizarea si atragerea fortei de munca mai bine pregatita si mai bine remunerata. Nu intamplator, companiile mai productive per salariat isi recompenseaza mai bine angajatii.

Pe masura ce companiile cresc, costurile salariale cresc proportional. Intreprinderile mici au cheltuieli operationale reduse, iar costurile salariale medii (salariile brute, tichete, prime, etc.) sunt la jumatate din media companiilor mari. Practic salariile unei microintreprinderi sunt aproape de minimul pe economie, desi profiturile raportate sunt ridicate. Aceasta situatie ridica anumite semne de intrebare.

In schimb, marjele de profit scad progresiv pe masura ce creste dimensiunea firmei : microintreprinderile si firmele mici raporteaza marje ridicate, in timp ce companiile mari opereaza cu marje reduse.

Paradoxal, o intreprindere mare care domina o piata locala poate deveni prea rigida si birocratica, pierzand din productivitate per angajat in comparatie cu propriile performante anterioare sau chiar apropiindu-se de valorile firmelor mai mici, dar bine conduse. Dar piata este cel mai bun arbitru, ea va decide castigatorii.

Economia romaneasca este cumva polarizata intre firme mici, cu profitabilitate ridicata, dar cu salarii reduse, si companiile mari, care genereaza cea mai mare parte a valorii economice si ofera salariile cele mai ridicate, operand cu marje mici.

Poate si din lipsa capitalului, multe companii mici raman in sfera unor afaceri de familie , unde strategia nu este neaparat expansiunea, ci mentinerea stabilitatii financiare. In plus, in Romania, multe IMM-uri functioneaza intr-un regim fiscal care incurajeaza mentinerea statutului de microintreprindere, deoarece pierderea acestui statut atrage taxe si contributii mai mari, ceea ce poate descuraja cresterea naturala a afacerii.

O alta provocare pentru IMM-uri vine din reglementare/birocratie . Reglementarile excesive si aplicarea lor ineficienta nu doar ca adauga costuri administrative inutile (crescand preturile la raft), dar consuma si resurse valoroase care ar putea fi directionate spre investitii si inovare. Birocratia sugruma cresterea : in loc sa se concentreze pe dezvoltarea afacerii, multe firme mici sunt fortate sa navigheze printr-un labirint birocratic (al declaratiilor online depuse la ghiseul 3) care incetineste procesele si descurajeaza expansiunea.

Birocratia este o taxa invizibila pe competitivitate. Cu cat aceasta "taxa" este mai mare, cu atat companiile sunt mai putin competitive. Pentru un IMM, fiecare document suplimentar, fiecare raportare, fiecare formular, fiecare coada la ghiseu, fiecare autorizare intarziata sau procedura complicata reprezinta timp pierdut, costuri ridicate, oportunitati ratate. Mai mult, interactiunea cu institutiile statului este adesea greoaie, iar impredictibilitatea fiscala creeaza un mediu dificil pentru planificarea pe termen lung.

La nivel european exista deja initiative pentru reducerea poverii administrative, dar ritmul implementarii este inca lent. Mario Draghi, f ostul guvernator al Bancii Centrale Europene, sustine ca suprareglementarea interna europeana afecteaza cresterea economica mai mult decat orice tarif extern, sufocand competitivitatea si inovatia. Europa si-a ridicat propriile bariere, echivalente unor tarife auto-aplicate economiei. Aceste constrangeri inutile trebuie eliminate rapid la nivel european si in Romania. Un stat eficient nu sta in calea celor care creeaza valoare, ci le permite sa prospere. Antreprenorii trebuie lasati sa faca ceea ce stiu ei mai bine: sa creeze valoare si sa dezvolte companii intr-un mediu cat mai liber si competitiv.

Concluzia este ca, pe masura ce o companie creste ca efectiv de salariati, produce mai mult per angajat. Economiile de scara, accesul la capital si organizarea mai eficienta ofera firmelor mari un avantaj clar. Totusi, dimensiunea nu este singurul factor care determina productivitatea. Sunt si companii mai mici care reusesc sa performeze peste medie prin specializare, digitalizare si integrarea in lanturi valorice internationale. Aceasta analiza se concentreaza pe medii, fara a surprinde aceste exceptii. Intr-un peisaj economic in continua schimbare, flexibilitatea si inovatia pot conta la fel de mult ca dimensiunea.

Sa iti iubesti tara inseamna sa iti doresti sa fie prospera. Nu exista prosperitate in izolationism sau autarhie. Suveranismul fara liberalism nu poate aduce decat regres, cei peste 1,1 milioane de romani ce lucreaza in multinationale ar trebui sa stie mai bine. Pentru prosperitate este nevoie de eficienta, productivitate, cooperare internationala si integrare in pietele globale, capital si munca. Companiile mari fac Romania mai prospera.

Nota: Analiza de fata se bazeaza pe datele oficiale pentru anul 2023 si urmareste productivitatea muncii in Romania printr-un indicator simplu, dar, cred eu, relevant: cifra de afaceri per salariat (CA/salariat) . Acest raport reflecta valoarea economica generata, in medie, de fiecare angajat intr-o companie activa, oferind o imagine de ansamblu asupra eficientei diferitelor tipuri de firme. Iar diferentele sunt mari si greu de ignorat.

Pentru a asigura o comparatie relevanta, au fost incluse doar companiile care au realizat cifra de afaceri nenula , excluzand firmele inactive sau cele care nu au raportat venituri. De asemenea, nu sunt incluse PFA-urile, sau alte forme similare de organizare, nici lucratorii din administratia publica sau cei care muncesc pentru companii straine in afara tarii.

In analiza am inclus si costurile salariale, care reflecta efortul total al companiilor pentru remunerarea angajatilor, incluzand salariile brute, tichetele, primele si alte beneficii, raportate la numarul de salariati.

Desigur, fiecare firma este diferita, iar media ascunde variatii ample intre sectoare si companii individuale. Stim exemplul lui Moisil, stim ca media ascunde multe, dar scopul acestei analize este sa ofere o perspectiva generala asupra modului in care diferite tipuri de companii contribuie la bunastarea societatii.

Un alt detaliu relevant este ca, din totalul firmelor din Romania, aproximativ 170.000 de companii au declarat cifra de afaceri 0. Analiza de fata se concentreaza strict pe companiile care au generat venituri in 2023 si se bazeaza pe cifrele oficiale declarate catre autoritatea fiscala, fara a include eventuala economie gri.

Cristian I. Popa, CFA este membru al Consiliului de administratie al BNR.

Opinia prezenta ii apartine autorului si nu reprezinta pozitia Bancii Nationale a Romaniei.