Zf 24

Valentin Ionescu, Presedintele Institutului de Studii Financiare (ISF) si Ieronim Stefan, coordonatorul departamentului educatie financiara din ISF, realizeaza o radiografie a inegalitatilor din economie propunand, in acelasi timp, o abordare sistemica pentru rezolvarea acestei mari probleme a Romaniei si a omenirii, in general. Educatia financiara se distinge ca un element central in cadrul unei astfel de abordari.

Intr-o lume din ce in ce mai divizata exista numerosi factori ce contribuie direct sau indirect la asezarea societatii in perceptia celor din jur. Fie ca vorbim de impartasirea acelorasi valori, de cunostinte in acelasi domeniu de activitate, de alfabetizare financiara, indivizii cauta sa gaseasca puncte comune pentru stabilirea de relatii sociale in general si economice in particular. Aceste relatii construiesc grupuri sociale si comunitati. Desi anumite forte sociale contribuie la coeziunea indivizilor si la consolidarea grupurilor, exista, in egala masura, factori distructivi care pot eroda aceste structuri colective si favoriza fragmentarea sociala. Daca nu cultivam coeziunea in mod constient - prin solidaritate, empatie, investitie in alfabetizare (inclusiv financiara) si in comunicare deschisa - aceste structuri sociale sunt vulnerabile si pot deveni tot mai fragmentate. Coeziunea este posibila doar cu eforturile potrivite; altfel, riscul este ca societatea sa se rupa in grupuri tot mai izolate si antagonice.

Una din problemele cu care se confrunta omenirea in prezent este data de inegalitatea economica. Conform OECD (2023) "Inegalitatea economica se refera la diferentele de venituri si avere intre indivizi, gospodarii sau grupuri dintr-o societate ." In ultimii ani, inegalitatea economica pare sa fi devenit un fenomen care duce la divizarea societatii, la impartirea pe categorii de venit intre bogati si saraci, ceea ce conduce la excluziune sociala.

Desigur, aceasta problema nu este noua, omenirea s-a confruntat cu asemenea situatii pe tot parcursul istoriei, iar neacordarea atentiei cuvenite acestui fenomen a dus de multe ori la conflicte ce au scapat de sub control, manifestate chiar prin violente de strada. Intr-o lume concentrata mai mult pe exceptii si pe ce nu functioneaza decat pe ceea ce urmeaza cursul dezvoltarii in mod natural si continuu, atentia se muta in mod indirect la inegalitate pentru ca aceasta pare a fi o problema cu care se confrunta o parte semnificativa a societatii. Inegalitatea economica nu este doar o chestiune morala, ci un risc concret pentru stabilitatea sociala, coeziunea comunitara si dezvoltarea sanatoasa a democratiilor.

Am remarcat de multe ori ca indivizii cauta sa invinovateasca statul sau pe oricine altcineva pentru neajunsurile lor si considera ca altii ar trebui sa le rezolve problemele financiare, insa veniturile si averea nu vin ca un dat, ci trebuie gestionate de asa natura incat sa lucreze in favoarea noastra. Statul nu are rolul si nici obligatia de a ne transforma din saraci in bogati, ci de a oferi masurile necesare pentru ca noi sa gasim solutii la situatiile cu care ne confruntam prin asigurarea accesului la un cadru educational corespunzator, la incluziune financiara, la informatii relevante si reale, la combaterea fake news-urilor, si asa mai departe. Este necesara interventia statului in ceea ce priveste grupurile vulnerabile, cu scopul de a echilibra situatia economica, insa o exceptie nu trebuie transformata intr-o obligatie. Societatea trebuie sa echilibreze doua perspective complementare, nu contradictorii: Individul responsabil vs. rolul statului si ce ofera statul - sprijin pentru autonomie, nu suparare.

Desi un anumit grad de inegalitate este inerent in economiile de piata, cresterea accentuata a decalajelor poate submina coeziunea sociala, echitatea oportunitatilor si stabilitatea economica pe termen lung (Stiglitz, 2012 ). Cresterea accentuata a decalajelor nu doar ca amplifica inechitatile, ci pune in pericol insasi structura si stabilitatea societatii. Stiglitz argumenteaza ca inegalitatea severa degradeaza increderea in sistemele democratice si in statul de drept, pe masura ce bogatia confera influenta disproportionata asupra politicii. Orice actiune are o reactiune, iar inegalitatea economica din secolul XXI a aparut ca urmare a unei serii de cauze precum:

￢ Globalizarea - ceea ce duce la relocarea productiei in tari care permit costuri mai mici; ￢ Progresul tehnologic - a favorizat forta de munca inalt calificata; ￢ Diferentele in educatie si competente; ￢ Accesul inegal la active precum: proprietati, terenuri, investitii.

Globalizarea nu este in sine un factor negativ deoarece umanitatea este nevoita sa evolueze si sa gaseasca solutii privind eficientizarea si eficacitatea muncii, dar orice schimbare influenteaza in diverse modalitati mersul normal al lucrurilor. De asemenea, progresul tehnologic este necesar intr-o societate orientata spre evolutie si prosperitate. Diferentele in educatie si competente reprezinta atat o cauza, cat si un factor de perpetuare a inegalitatii economice. Accesul inegal la educatie genereaza sanse inegale pe piata muncii, iar pe masura ce creste cererea pentru competente digitale si abilitati transversale (soft skills), aceste decalaje se adancesc. Persoanele care, din diverse motive, nu reusesc sa se adapteze noilor cerinte ale pietei muncii risca sa intampine dificultati in gasirea unui loc de munca sau chiar sa fie excluse din circuitul economic.

Mai sus am expus cateva cauze macroeconomice, iar daca facem trecerea la nivel micro accesul la investitiile pe piata de capital este conditionat in mare parte de lipsa sau slaba educatie financiara deoarece exista un mit in care o mare parte din populatie crede, si anume "Pentru a investi este nevoie de multi bani!". Acest lucru nu este adevarat deoarece este permisa tranzactionarea pe piata noastra de capital si cu sume mici, de ordinul zecilor sau sutelor de lei. Cheia pentru a detine un portofoliu investitional este construirea unui comportament in acest sens, bazat pe disciplina financiara si diversificare. Mai multe detalii si pasii necesari pot fi oferite / oferiti de brokerii de investitii autorizati de ASF care se regasesc atat pe site-ul Autoritatii, cat si pe site-ul BVB. Investitiile pe piata de capital sunt accesibile oricui, chiar si cu sume modeste - mitul conform caruia ai nevoie de "multi bani" pentru a incepe este depasit.

Inegalitatea economica da nastere unor efecte negative multiple, precum:

￢ Reducerea increderii in institutiile statului - Studiul realizat de Gould si Hijzen (IMF Working Paper, 2016 ) confirma ca peste 40% din declinul increderii sociale in Statele Unite se datoreaza cresterii inegalitatii in venituri, iar aceste efecte se gasesc inclusiv in Europa. De asemenea, increderea in institutiile statului este afectata din cauza mai multor factori, precum: perceptia ca nedreptate, fragmentarea sociala sau expunerea la riscul economic. Masurile care pot contracara efectele negative ar putea fi printre altele: digitalizarea serviciilor publice, politicile publice echitabile, salarii minime decente, lupta impotriva coruptiei si transparenta institutionala; ￢ Cresterea tensiunilor sociale si politice - duce la generarea frustrarii colective si polarizarii sociale cand diferentele de venit, dar mai ales cele de oportunitati devin vizibile si persistente, ori aceste masuri duc la pierderea coeziunii sociale si polarizare intre clasele sociale cu discursuri de tip "noi vs ei" (Wilkinson and Pickett, 2009 ); ￢ Productivitatea mai scazuta si incetinirea cresterii economice - printr-o risipa sistematica de talent, idei si motivatie. O parte semnificativa a populatiei nu are un acces echitabil la resurse, lucru care duce la slaba functionare a economiei. Raportul OECD (2015) , In it Togheter: Why less inequality benefits all spune printre altele ca tarile cu niveluri ridicate de inegalitate inregistreaza in medie o crestere economica mai slaba, iar inegalitatea crescuta din tarile membre OECD a redus PIB-ul cu 4,7% intre 1990 si 2010. Inegalitatea economica afecteaza multe domenii si indivizi, iar reglarea ei poate fi asigurata printr-o educatie financiara corespunzatoare. Aceasta este un cumul de factori precum cunostinte, comportament si atitudini care corelate cu disciplina financiara si delimitarea clara a nevoilor de dorinte, poate face ca resursele noastre financiare sa fie un aliat in construirea eficienta a averii, ori gestionarea corecta a bugetului. De asemenea, elaborarea politicilor publice de protectie sociala precum sistemele de asistenta sociala bine directionate care sa sprijine incluziunea economica si salarii minime echitabile pot fi factori ce combat eficient inegalitatea economica. Educatia financiara corelata cu comportamentul financiar sanatos si politicile sociale echitabile sunt elemente-cheie in reducerea inegalitatii economice. Prin combinarea acestor componente - cunostinte financiare, disciplina in gestionarea banilor si politici publice bine tintite - societatile pot transforma resursele individuale in oportunitati de crestere si incluziune.

Prin urmare, abordarea sistemica a inegalitatii economice trebuie sa includa educatie financiara, incluziune reala si politicile sociale eficiente, care impreuna contribuie la echitabilitate, stabilitate economica si dezvoltare durabila.

Corecta gestionare a bugetului personal ne poate face mai rezilienti la socurile economice si reduce inegalitatea economica. De asemenea, transparenta si guvernanta incluziva asigura construirea unui mediu ce reduce coruptia si accesul inegal la active in toate formele lor.

Prosperitatea economica este un ideal sau un scop deoarece o directie clara poate contribui semnificativ la reglarea disensiunilor din societate si crearea de comunitati bine informate care pot pune umarul la dezvoltarea economica. "Economic prosperity is not so much a material problem; it is, first of all, an intellectual, spiritual, and moral problem." Ludwig von Mises. Asa cum rezulta, prosperitatea nu este doar despre cresterea avutiei, ci si despre cultura financiara, valori civice si atitudini morale.

"The only true and sustainable prosperity is shared prosperity." Joseph E. Stiglitz.

Prosperitatea autentica nu este doar despre acumularea individuala, ci despre o crestere economica inclusiva si durabila, din care beneficiaza intreaga comunitate. In contextul crearii unor comunitati bine informate, prosperitatea partajata devine un motor al coeziunii sociale, al echitatii si al stabilitatii pe termen lung. Inegalitatea economica nu poate fi combatuta doar prin interventii punctuale, ci necesita o abordare sistemica, coerenta si pe termen lung. In acest cadru, alfabetizarea financiara joaca un rol esential: nu doar ca le ofera indivizilor instrumentele necesare pentru a-si gestiona mai bine resursele, dar contribuie si la reducerea vulnerabilitatilor economice, la cresterea incluziunii si la consolidarea mobilitatii sociale. O societate in care educatia financiara este accesibila tuturor este o societate in care inegalitatea nu este o condamnare, ci o problema care poate fi corectata.

1. https://www.oecd.org/en/data/indicators/income-inequality.html 2. Stiglitz, J.E. (2012). The Price of Inequality. New York: W.W. Norton & Company. 3. https://www.ecb.europa.eu/press/economic-bulletin/articles/2022/html/ecb.ebart202203_02~f9d2d059f0.en.html 4. https://www.imf.org/en/Blogs/Articles/2017/05/10/the-economics-of-trust 5. Wilkinson & Pickett (2009) - The Spirit Level: Why More Equal Societies Almost Always Do Better 6. https://www.oecd.org/en/publications/in-it-together-why-less-inequality-benefits-all_9789264235120-en.html