Business international

Maghiarii trebuie sa se astepte la scumpiri semnificative ale benzinei si in special ale motorinei, avertizeaza presa maghiara. Cauzele sunt saltul cotatiei petrolului Brent peste pragul de 80 de dolari pe baril si deprecierea forintului. Preturile motorinei se disting prin cresteri mai mari decat cele ale titeiului, explicatia fiind aceea ca extinderea razboiului din Orientul Mijlociu a intrerupt exporturile rafinariilor din Golful Persic.

Situatia este aceeasi in toate tarile din Europa de Est, cu diferite grade de severitate. De cand SUA si Israelul au atacat Iranul, iar acesta a raspuns bombardandu-si vecinii, monedele est-europene sunt considerate active riscante si investitorii cauta sa-si reduca expunerea. Insa nu s-au inregistrat scaderi semnificative. Yieldurile obligatiunilor de stat cresc si ele, ceea ce inseamna ca datoria se scumpeste, tot un raspuns la risc.

In Ungaria, problema combustibilului este mai grava decat in celelalte tari din regiune deoarece acest stat nu mai primeste din ianuarie petrol din Rusia, de care este puternic dependenta. De putina vreme a inceput sa importe petrol din Ucraina, cu care este in conflict diplomatic. Guvernul si compania nationala de petrol si gaze MOL au apelat la rezervele strategice.

In Polonia, autoritatile asigura ca exista suficiente rezerve de carburanti pentru a acoperi consumul timp de 90 de zile, insa nu pot garanta ca preturile nu vor urca semnificativ. Scumpirea combustibililor poate forta bancile centrale din regiune sa stopeze actualul ciclu de reducere a dobanzilor.

Carburant scump inseamna inflatie, iar Europa de Est s-a confruntat cu cele mai accelerate inflatii din UE atunci cand un alt razboi, cel pornit de Rusia contra Ucrainei, a provocat o criza de energie care in UE s-a trasformat intr-un val fara precedent de scumpiri generalizate. Principalul instrument folosit de bancile centrale pentru franarea inflatiei sunt cresterile de dobanzi.

In aceste conditii, cea mai mare teama in regiune este ca si criza actuala din Orientul Mijlociu se va transforma intr-o criza de energie. Polonia este importator de motorina, iar o buna parte din importuri vin din Arabia Saudita. In anii trecuti, a importat si din Kuweit. De asemenea, Arabia Saudita a fost anul trecut principalul furnizor de petrol al Poloniei, cu o pondere de 50-60% din total.

De altfel, Orlen, cea mai mare companie poloneza de petrol si gaze, are un parteneriat strategic cu Saudi Aramco, colos saudit si una dintre cele mai mari companii de energie din lume. Polonia a ajuns la aceasta dependenta incercand sa devina independenta de energia Rusiei. Spre comparatie, la Ungaria, care nu a facut astfel de eforturi, 85% din petrol importat vine in mod normal din Rusia. Saudi Aramco si-a inchis complexul de rafinare Ras Tannura, unul dintre cele mai mari, dupa ce acesta a fost lovit de drone, probabil iraniene. Rafinaria procesa in special motorina.

Circa 10% din motorina lumii si 20% din combustibilul pentru avioane trec prin stramtoarea Ormuz, controlata si blocata de Iran, pentru a ajunge pe pietele internationale. Motorina este combustibilul de baza in transportul de marfuri si important pentru transportul in comun de pasageri (trenuri, autobuze). Unele calcule arata ca majorarea cu 10 dolari a pretului petrolului poate adauga 0,3 puncte procentuale la inflatie si poate sterge 0,2 puncte procentuale din cresterea economica.

Impactul va fi cu atat mai mare cu cat cresterea cotatiilor este mai mare. Analistii spun ca Brentul, referinta pentru pietele internationale, poate ajunge la 100 de dolari pe baril daca Iranul si aliatii sai blocheaza Stramtoarea Ormuz timp mai indelungat. Brentul se tranzactiona ieri la 84 de dolari pe baril, cu mai mult de 10 dolari peste nivelul de la inceputul razboiului. Scumpirea cu 30 de dolari a barilului de titei ar impinge in sus inflatia cu 0,9 puncte procentuale si ar lovi negativ avansul economic cu 0,6 puncte procentuale.

Din nefericire, Europa trebuie sa se teama nu doar de scumpirea petrolului, ci si de cea a gazelor naturale. Pentru a se indeparta de energia Rusiei, statele europene a cautat sa-si diversifice sursele si astfel s-a ajuns ca 15% din importurile de gaze naturale lichefiate sa vina din Qatar. Acest stat din Golful Persic si-a oprit livrarile de GNL din cauza bombardamentelor iraniene. Datele de ieri de pe piata gazelor din Europa aratau ca preturile sunt pe cale sa se dubleze fata de acum o saptamana.

Pentru UE, Qatar joaca un rol secundar ca furnizor de gaze. Contributia sa la importuri a fost de 3,8% in 2025, potrivit datelor Consiliului European. A fost la acelasi nivel cu Azerbaidjanul. Norvegia a fost principala sursa de importuri, cu o pondere de 31,1%. SUA au fost pe locul doi, cu 25,4%. Rusia a avut o cota de 13,1%. Printre principalii importatori europeni de gaze qatareze s-au numarat Franta, Italia si Belgia.

Insa Qatar este furnizorul a 20% din GNL de pe pietele internationale (ocupa locul 3 in lume, dupa SUA si Australia). Printre principalii sai clienti se numara economii asiatice mari precum China (30% din importurile sale de GNL de anul trecut), India (45%) si Japonia. Daca acestea nu mai au acces la energia din Golful Persic, vor cauta alternative si se va intensifica competitia globala.

China depinde masiv si de petrolul din Orientul Mijlociu si cele mai recente vesti spun ca cele mai mari rafinarii ale tarii isi reduc activitatea. Chiar daca nu se bazeaza pe gazele qatareze, Europa va simti indirect socul blocarii exporturilor de GNL din Qatar. Situatia a readus in atentie stocurile de gaze din depozitele statelor europene.

Acestea sunt la niveluri joase record, unul dintre motive fiind asteptarile ca pietele sa fie inundate cu GNL din SUA si Qatar, dupa cum scrie Reuters. Dar aceasta se intampla inainte de razboi. Germania, cel mai mare consumator de gaze al Europei, a inceput luna martie cu depozitele umplute la doar 27% din capacitate. In Polonia, depozitele sunt pe jumatate pline.