Business international

La sfarsitul anului trecut, Intel a pus capat unui vis frumos pentru Polonia. A confirmat oficial ca abandoneaza investitia istorica de 4,7 miliarde de euro intr-o fabrica de semiconductori anuntata in 2023. Se stia de ceva timp ca asa va fi, dar in felul acesta gigantica companie de tehnologie americana a facut sa inceteze speculatiile. Investitia ar fi fost o sansa uriasa de a se aventura in era noilor tehnologii nu doar pentru economia poloneza, ci si pentru intreaga regiune.

Cu probleme de competitivitate, Intel s-a retras atunci si din Germania. In Polonia, locul a fost luat de Microsoft si Google, insa cu investitii mai putin "istorice". Retragerea europeana a facut loc pentru expansiune in SUA, unde Intel s-a angajat sa investeasca 100 de miliarde de dolari in extinderea fabricilor de acolo. Nu doar aceasta companie americana este in defensiva in Europa.

Ford este si el un bun exemplu. Constructorul de masini a avut circa 20 de fabrici europene la apogeul prezentei sale in industria de profil de pe continent, in anii 2000. In prezent, nu mai are nici 10, daca din calcul este exclusa Turcia. In ultimii ani, Ford a desfiintat mii de locuri de munca in Europa, inclusiv la fabrica sa emblematica din Koln, de pe Rin, a carei istorie a inceput in 1931.

Timp de decenii companiile americane au fost sinonime cu investitiile in strainatate, cu constructia de fabrici, cu crearea de locuri de munca si cu exportul de capital. Insa aceasta era este pe final. O alta incepe, a expansiunii capitalului chinezesc la nivel global, dupa cum scrie Bloomberg. Harta globala a fluxurilor de capital trece printr-o realiniere fundamentala. Pe masura ce Statele Unite atrag din ce in ce mai multe investitii spre interior si se concentreaza pe readucerea productiei industriale si tehnologice acasa, China paseste in golul lasat, aducand capital in Europa, Asia de Sud-Est, Africa si America Latina.

Aceasta schimbare obliga tarile din intreaga lume sa isi regandeasca relatiile economice cu ambele superputeri. China nu este doar fabrica lumii. In politica economica externa nu se mai multumeste doar cu a cumpara ceea ce au cladit altii inaintea ei. Companiile chinezesti isi construiesc propriile fabrici in strainatate. China exporta capacitate industriala.

In Germania, spre exemplu, la Arnstadt, CATL, colos chinez si cel mai mare producator de baterii pentru masini electrice din lume, are de doi ani o fabrica de 2 miliarde de euro in care muncesc 2.000 de oameni. Uzina este simbolul expansiunii industriale chinezesti in Europa, pe drumul deschis de masinile electrice, noteaza Bloomberg. Insa CATL si-a construit fabrica de baterii si in Ungaria, unde productia este asteptata sa inceapa in primavara acestui an. De altfel, pentru ca in Ungaria s-au instalat toti cei trei mari constructori de masini germani, in jurul lor s-a creat un adevarat ecosistem de furnizori de piese si componente din China.

Ei produc acolo. Au fabricile lor, constribuind la industrializarea, pe care unii o considera fortata, a economiei maghiare. Faptul ca in ultimii ani Ungaria a atras mai multe investitii chinezesti decat oricare alta tara europeana spune multe despre ambitiile Chinei in regiune. De remarcat este ca pana in urma cu zece ani Polonia era principala destinatie a investitiilor chineze din Grupul Visegrad, din care mai fac parte, in afara de Ungaria, Cehia si Slovacia.

In 2024 se estima ca in Ungaria erau 400 de companii chinezesti, care aveau acolo circa 20.000 de angajati. Un sfert din ele sunt producatori industriali. Prin proiectele chinezesti in dezvoltare atunci ar fi urmat sa fie create alte 25.000 de locuri de munca in urmatorii ani. Spre comparatie, ambasada SUA din Ungaria arata ca in aceasta tara est-europeana isi desfasoara activitatea 650 de companii in intregime americane si 1.200 de firme care lucreaza cu capital american. Aceste afaceri au creat 90.000 de locuri de munca in Ungaria.

In 2025, cu ajutorul Agentiei Maghiare de Promovare a Investitiilor au fost atrase in Ungaria investitii chinezesti de aproape 4 miliarde de euro. Cele americane s-au situat la

480 de milioane de euro. Guvernul maghiar se lauda cu investitii americane "record". Povestea din Ungaria se repeta in multe alte state. Peste o mare de investitii americane mai vechi vine un val masiv de investitii chineze. Dupa unele analize, China a devenit deja cel mai mare exportator de capital din lume, intrecand SUA. Totusi, cu o prezenta mai indelungata, SUA raman campioane la stocul investitiilor.

Potrivit EY, in primele trei trimestre ale anului trecut, investitiile externe ale Chinei la nivel mondial s-au ridicat la 129 miliarde de dolari, in crestere anuala cu 3,6%. Achizitiile si fuziunile in care au fost implicate companii chinezesti s-au situat la aproape 30 de miliarde de dolari, cu 70% mai mari decat anul trecut.

Daca in urma cu un deceniu, boom-ul investitiilor externe ale Chinei era dominat de achizitii precum hoteluri, cluburi de fotbal si proprietati emblematice, in prezent abordarea este diferita, aminteste Bloomberg. Alimentate de un surplus comercial in crestere si de cererea interna slaba, companiile chineze finanteaza din ce in ce mai mult noi fabrici, centre de date si centre logistice in strainatate.

Aceasta strategie permite firmelor sa scape de concurenta intensa de pe plan intern, plantand in acelasi timp semintele productivitatii viitoare, creind locuri de munca si incurajand inovatia in strainatate. In prima jumatate a anului trecut, investitiile externe din China le-au depasit pe cele din SUA si au reprezentat 10% din fluxurile globale de investitii, conform datelor OCDE. In aceeasi perioada, SUA au absorbit aproape o cincime din totalul investitiilor globale externe.