Companii

Romania ocupa in acest an locul 32 din 42 de tari europene din punct de vedere al puterii de cumparare, coborand un loc in clasament fata de 2025, cu o medie nationala de 11.283 euro, respectiv 53% din media europeana de 21.153 euro, potrivit NIQ Purchasing Power Romania 2026.

Cu o putere de cumparare de 22.941 euro pe cap de locuitor, Bucurestiul ramane de departe cel mai puternic judet din Romania. Capitala este singura zona din Romania care depaseste media europeana, inregistrand un indice european de 108,5.

In multe tari europene puterea de cumparare continua sa fie concentrata in regiunea capitalelor, situatie evidenta si in cazul Romaniei, unde media nationala este de 11.283 euro pe cap de locuitor, in timp ce in Bucuresti este dubla.

Acelasi lucru se vede si la Paris, de exemplu, care depaseste media nationala a Frantei cu aproximativ 80%, avand o putere de cumparare de 46.366 euro pe locuitor, in timp ce venitul disponibil din Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta si Lisabona este cu cel putin 25% peste media nationala a fiecarei tari.

Totusi, acest model nu se aplica tuturor capitalelor europene. In Berlin, puterea de cumparare de 30.178 euro pe locuitor este cu peste 1.000 euro sub media Germaniei de 31.193 euro. Diferenta este si mai pronuntata in Bruxelles, unde puterea de cumparare se situeaza cu aproximativ 10% sub media nationala.

In Romania, numai noua judete inregistreaza niveluri ale puterii de cumparare peste media nationala. Judetul Alba, aflat pe locul 10, se situeaza deja usor sub reperul national, cu un indice national de 99,3.

In plus, cele doua jumatati ale topului national sunt puternic polarizate, diferenta dintre cel mai puternic si cel mai slab judet fiind de aproximativ 17.100 euro pe locuitor (Bucuresti: 22.941 euro vs Giurgiu: 5.816 euro)

Astfel, locuitorii Bucurestiului beneficiaza de aproape patru ori mai multa putere de cumparare decat locuitorii judetului aflat pe ultimul loc in clasament.

"Cu o crestere de 4,4%, puterea de cumparare din Europa continua sa avanseze vizibil in 2026. Se remarca faptul ca numeroase piete din Europa Centrala si de Sud-Est continua sa se dezvolte mai dinamic decat o mare parte din Europa Occidentala. In acelasi timp, pietele mature din Europa de Vest raman printre cele mai importante piete de consum din Europa datorita nivelului ridicat al puterii de cumparare si dimensiunii lor. Desi diferentele de putere de cumparare dintre tarile europene se reduc treptat, potentialul pietelor continua sa varieze semnificativ pe continent.", a comentat Raluca Manarcescu, expert NIQ Geomarketing.

Si la nivel european diferentele dintre cele 42 de state raman semnificative. Locuitorii din Liechtenstein, Elvetia si Islanda dispun de venituri disponibile considerabil mai mari decat restul Europei, in timp ce puterea de cumparare este cea mai redusa in Ucraina, Kosovo si Moldova.

In total, europenii vor dispune de o putere de cumparare de aproximativ 14,5 trilioane de euro in 2026. Acest buget poate fi utilizat pentru locuinta, consum, servicii, energie, mobilitate, pensii private si activitati recreative. Raportat la populatie, aceasta corespunde unei puteri medii de cumparare de 21.153 euro pe locuitor. Comparativ cu valoarea revizuita a anului precedent, aceasta reprezinta o crestere nominala de 4,4%.

Puterea de cumparare reprezinta venitul disponibil dupa deducerea impozitelor si a contributiilor obligatorii si include, de asemenea, beneficiile acordate de stat. Studiul indica nivelurile puterii de cumparare pe persoana si pe an, in euro si ca indice. Puterea de cumparare NIQ se bazeaza pe venitul nominal disponibil al populatiei, ceea ce inseamna ca valorile nu sunt ajustate la inflatie. Calculele sunt realizate pe baza veniturilor si castigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile acordate de stat, precum si a prognozelor economice furnizate de institute de cercetare economica.

Consumatorii utilizeaza puterea lor de cumparare pentru a acoperi cheltuieli precum cele pentru alimente, locuinta, servicii, energie, pensii private si asigurari, dar si alte categorii de cheltuieli, precum vacantele, mobilitatea si achizitiile de bunuri de consum.