×

Accesează contul My Orange

Zf 24

Romania dupa 35 de ani de capitalism: PIB-ul real pe locuitor a crescut de 2,5 ori, insa veniturile...

Romania dupa 35 de ani de capitalism: PIB-ul real pe locuitor a crescut de 2,5 ori, insa veniturile celor mai bogati 1% s-au inmultit de 6,3 ori, iar ale jumatatii mai sarace au urcat cu doar 39%

20.11.2026, 19:12 Sursa: zf.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

Economia Romaniei a avansat puternic in cei 35 de ani scursi de la Revolutie, PIB-ul real pe locuitor ajustat la paritatea puterii de cumparare crescand de circa 2,5 ori intre 1990 si 2025, iar speranta de viata urcand de la 69 de ani in 1997 la 76 de ani in 2023. Castigurile nu au fost insa impartite echitabil: venitul real mediu al celor mai bogati 1% dintre adulti este acum de 6,3 ori mai mare decat in 1990, in timp ce venitul jumatatii cu cele mai mici castiguri a crescut cu doar 39%.

Datele provin dintr-o analiza publicata de Romanian Economic Monitor (RoEM), proiectul de cercetare al Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, care a urmarit evolutia bunastarii prin patru indicatori: veniturile, sanatatea populatiei, inegalitatile si saracia.

"Datele indica o crestere substantiala a veniturilor din Romania in ultimele trei decenii si jumatate, iar indicatorii de sanatate arata, de asemenea, o imbunatatire semnificativa. Pe ansamblul perioadei insa, diferentele dintre veniturile mari si cele mici s-au adancit, dar saracia extrema s-a redus semnificativ", a explicat Marko Balazs, cercetator in echipa RoEM-UBB FSEGA.

Potrivit acestuia, mediile nationale nu surprind intotdeauna situatia concreta a fiecarei gospodarii, iar progresul pe termen lung nu exclude perioade de scadere a puterii de cumparare. Contextul este unul tensionat, cu dezbateri despre criza costului vietii in Romania si in Europa si cu proteste violente in Franta si Italia.

Dupa o criza economica prelungita in anii '90, pe fondul tranzitiei, cresterea s-a accelerat dupa 2000, desi a fost intrerupta de noi episoade de criza. Cercetatorii clujeni atribuie avansul concurentei si initiativei private, care au dus la o folosire mai eficienta a capitalului si a fortei de munca, dar si integrarii europene.

Marko Balazs citeaza estimarile profesorului Basile Grassi de la Universitatea Bocconi din Milano, potrivit carora aderarea la UE a adus, in 15 ani, un plus de peste 30% al PIB-ului real pe locuitor in statele din Europa Centrala si de Est intrate in Uniune in 2004. Romania, desi a aderat cativa ani mai tarziu, a urmat o traiectorie similara, sustinuta in parte de transferul de tehnologie si know-how venit odata cu intensificarea comertului cu Europa de Vest.

In ceea ce priveste sanatatea, dupa aproape doua decenii de stagnare, speranta de viata la nastere a crescut cu sapte ani, conform datelor ONU, dar ramane sub nivelul din Italia (83,7 ani) sau Franta (83,3 ani). Un factor important a fost scaderea mortalitatii infantile, de la aproximativ 24 de decese la 1.000 de copii nascuti vii in 1990 la 6 la 1.000 in 2024.

Analiza noteaza ca datele Bancii Mondiale pentru 2015-2023 arata, dimpotriva, o reducere a inegalitatii veniturilor, insa cele doua rezultate nu se contrazic neaparat, deoarece acopera perioade si indicatori diferiti.

La capitolul saracie, rata saraciei extreme a scazut de la 11,1% in 2006 la 0,7% in 2023, potrivit Bancii Mondiale, calculata la pragul global de 3 dolari pe persoana pe zi. Specialistii RoEM avertizeaza insa ca acest prag este foarte scazut si ca depasirea lui nu garanteaza un trai adecvat in Romania.

Ponderea romanilor care nu isi puteau incalzi corespunzator locuinta a coborat de la 33,3% in 2007 la 11,9% in 2025, conform Eurostat, dar in crestere fata de 10,8% in 2024. Tot in 2025, 16,8% dintre romani se confruntau cu lipsuri materiale si sociale severe, iar rata riscului de saracie sau excluziune sociala (AROPE) era de 27,4%. Desi ambii indicatori au scazut in ultimul deceniu, nivelurile arata ca o parte semnificativa a populatiei continua sa aiba dificultati.

Pentru ca bunastarea sa continue sa creasca, cercetatorii clujeni considera esentiale accesul la finantare pentru investitii si reducerea credibila a deficitului bugetar, astfel incat increderea investitorilor sa fie mentinuta si costurile de finantare pentru stat si companii sa nu creasca.

"O astfel de ajustare poate contribui la imbunatatirea conditiilor de finantare, dar nu garanteaza automat cresterea investitiilor private. Pe termen scurt, majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pot frana cererea si activitatea economica. Prin urmare, conteaza nu doar reducerea deficitului, ci si modul in care este realizata", a spus Marko Balazs, subliniind nevoia de a proteja investitiile publice utile si gospodariile vulnerabile.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare