Eveniment

￢ Are loc un proces de relocare pentru producatorii de componente, vin in ultima perioada capacitati de productie din Europa de Vest catre Europa de Est ￢ Industria auto poate furniza componente pentru industria de aparare si chiar exista interes ￢ Romania produce 550.000 de autovehicule dar ar putea ajunge la 1 milion de autovehicule in 2027.

Romania poate beneficia de trendul de nearshoring si de relocare a capacitatilor de productie din vestul Europei spre zona de est, mai ales pe componente auto. Castiga intotdeauna cel care are cea mai buna prezentare, cel mai bun pitch, a fost una din concluziile speakerilor la Conferinta ZF Logistica, Transporturi si Automotive 2026. Intre tarife, tuneluri si transformare, realizata de Ziarul Financiar in parteneriat cu Amco, Eli Parks, Grampet Group, ING, CTP, REI.

"Vedem migrand industria catre zone care nu erau pana acum pe harta. Este un proces de relocare pentru producatorii de subansamble. In India este acum marea dezvoltare, America de Sud, nordul Africii, dar si Europa Centrala si de Est, in ultima perioada fiind capacitati de productie relocate din Europa de Vest catre Europa de Est", a spus Adrian Huma, Sector Head Automotive, Transportation & Logistics, ING Bank Romania. Castiga intotdeauna cel care are cea mai buna prezentare, cel mai bun pitch, nu neaparat cel care are cele mai bune conditi, potrivit lui. In cadrul productiei de componente, elementul de cost este foarte important si apoi si elementul de flexibilitate pentru a te putea plia dupa nevoile beneficiarului, potrivit lui.

Sunt unele companii multinationale care prefera sa centralizeze finantarea la nivel de head office si apoi sa o canalizeze pe zone geografice, dar sunt si companii care prefera sa ridice finantari la nivel local din diverse motive.

"Avem posibilitati de a atrage constructori de vehicule si de componente. Problema e decizia politica. In ceea ce priveste productia de componente, 70% din cifra de afaceri generata in Romania, undeva la 35 de miliarde de euro anual, se duce catre vestul Europei, catre fabricile din vestul Europei. Uzinele din vestul Europei sunt intr-o stagnare", a spus Adrian Sandu, Secretar General, ACAROM. Romania produce 550.000 de autovehicule dar ar putea ajunge la 1 milion de autovehicule in 2027 daca ar exista o decizie politica. Cu stabilitate economica si fiscala, Romania poate fi competitiva. "Am vazut in ultimii ani o specializare pe proiecte. Mioveni a devenit fabrica pilot pentru Duster, uzina de la Craiova a devenit uzina pilot pentru electrice. Renault a preferat sa transfere vechiculele de volum mare in Maroc, iar acum vedem aceasta specializare, care, desi a dus la o scadere a volumelor, aduce o valoare adaugata mai mare pentru modelele respective".

Noi avem in plus competentele din auto si reteaua de furnizori, pe care nu multe tari le au. Ungaria are o densitate de productie pe mp similara cu Slovacia, dar nu are forta de munca necesara, potrivit lui.

Pe de alta parte, Andrei Marian, Business Development Director la CTP, a subliniat ca asistam la un trend de nearshoring. "Vedem producatori de suprafete medii care vin dinspre vestul Europei spre noi. Cel mai cautat acum este segmentul de productie. 30% din ce facem anul acesta sunt pentru productie. Am vazut prelungiri si renegocieri la chiriasi de productie. Popesti a avut o pondere mare de contracte". El a sublinat ca sunt trei zone la nivel national, hubul logistic de la Bucuresti, cam 1,5 mil mp de spatii, apoi huburile mari de productie, dincolo de Carpati iar acum a aparut si Moldova, dat fiind dezvoltarea A7, unde sunt jucatori mari deja.

Oportunitati sunt si pe vehicule electrice iar piata are apetit pentru a diversifica business-urile, pentru a face statii de incarcare.

"Asteptam niste scheme de la Ministerul Transporturilor pentru vehicule electrice. Avem 250 mil. euro pe fiecare axa si vom vedea doi ani cu multa electrificare in Romania. Trendul de crestere pe masini electrice continua si are sens sa iti pui panouri fotovoltaice, statii de incarcare", a spus Roxana Mircea, managing partner al REI Finance Advisors.

Adrian Huma, sector head Automotive, Transportation & Logistics, ING Bank Romania

￢ Finantarea in momentul acesta e o componenta mica fata de ceilalti factori care influenteaza industria. Bancile au bani. Majoritatea jucatorilor din sector beneficiaza de si de finantari de la nivel de grup.

￢ E adevarat ca atunci cand industria trece printr-un moment de scadere sau incetinire si bancile se uita cu mai multa atentie. Dar daca proiectele sunt bune, daca compania arata bine, atunci bancile sunt gata sa vina.

￢ Acest sector din Romania e cel mai mare, la nivel de grup e unul din sectoarele strategice (auto si transporturi).

￢ Sunt unele companii multinationale care prefera sa centralizeze finantarea la nivel de head office si apoi sa o canalizeze pe zone geografice, dar sunt si companii care prefera sa ridice finantari la nivel local din diverse motive, sau e mai ieftin sau e o problema de valuta. Se imprumuta destul de mult si internationalele.

￢ Vedem migrand industria catre zone care nu erau pana acum pe harta. Producatorii de componente s-au dus deja in America de Sud, incep sa se duca in India si incep sa se duca si in nordul Africii. Sunt deja acolo, dar incep sa dezvolte din ce in ce mai mult capacitati. Este un proces de relocare pentru producatorii de subansamble.

￢ In cadrul produtiei de componente elementul de cost este foarte important si apoi si elementul de flexibilitate pentru a te putea plia dupa nevoile beneficiarului.

￢ Industria auto poate furniza componente pentru industria de aparare si chiar exista si cerere si interes.

￢ Castiga intotdeauna cel care are cea mai buna prezentare, cel mai bun pitch, nu neaparat cel care are cele mai bune conditii.

Marius Pandel, CEO, AnimaWings

￢ Din pacate, majoritatea bancilor din Romania vin sa iti ofere bani cand deja ai bani. Nu vin sa-ti ofere bani atunci cand ai nevoie de bani.

￢ Daca ne dorim in viitor sa avem si incoming, e nevoie sa existe si o companie aeriana romaneasca care sa poata sa uneasca destinatiile din Europa cel putin sau din intreaga lume, cu Romania.

￢ In primul rand, ne-am dorit sa unim Romania. Ne-am dorit mobilitate la nivel national, pentru ca, desi nu avem insule, cumva intreaga Romanie functioneaza la nivel de insula. Cumva, nordul fata de sudul tarii sunt total izolate si mediul de afaceri simte lucrul acesta. De exemplu, o persoana care traieste la Baia Mare nu are niciun fel de legatura cu una din Tulcea.

￢ In momentul in care vorbim de transport aerian nu vorbim doar de turism sau doar de corporatiile mari sau doar de institutionali, vorbim si de companii mai mici sau de avocati, doctori care isi pot desfasura activitatea mult mai usor si isi pot cumva extinde afacerea atata timp cat au mobilitate.

￢ Incercam sa legam si principalele aeroporturi din Europa. Incercam sa aducem in Romania si aeroporturi care nu erau deservite.

￢ Mobilitatea este strategica pentru dezvoltarea Romaniei si ne uitam la transportul in comun, care este subventionat. Ne uitam la transportul feroviar, care este subventionat, la metrou, care este subventionat, dar in aviatie nu este considerat vital, ceea ce mi se pare aberant,

￢ Prima cursa comerciala regulata a fost 15 ianuarie 2025. Intr-un an de zile asa am reusit sa lansam 30 de rute noi. In Romania avem o flota de 7 aeronave iar opta se va alatura in curand.

Gabriel Budescu, director general, Compania Nationala de Investitii Rutiere (CNIR)

￢ Avem patru sectoare din A8, intre Targu Mures si Targu Neamt. Vorbim de 400 de kilometri in total

￢ Probabil vom dezvolta si schema de personal odata cu preluarea altor proiecte. Pana acum ne-am descurcat cu personalul pe care il aveam. Am externalizat tot ceea ce inseamna supervizare.

￢ Prin Safe avem atribuite toate cele patru loturi din A8, cu patru constructori. Sunt contestate o parte din ele. Noi facem tot ce tine de noi, incercam sa le semnam pana la 31 mai. Exista si un plan B in cazul in care nu vom reusi, dar eu sper ca luna aceasta sa clarificam tot ce inseamna contestatii si sa le atribuim.

￢ Eu imi doresc sa avem lucrari de calitate, preturile pentru autostrazi au crescut considerabil. Am ajuns la 35- 40 de mil. de euro pe kilometru in zona montana si 15 mil. euro la campie.

￢ In jurul Iasului pretul terenurilor au crescut din 2024 pana acum de pana la opt ori, prin prisma investitiilor care se pregatesc sa vina odata cu autostrada A7. Trebuie sa facem si exproprierile.

￢ Vom fi obligati sa luam in calcul PPP pentru viitoarele proiecte de autostrazi. De altfel, noi, pentru studiile de fezabilitate Bucuresti-Giurgiu, am prevazut ca prestatorul sa ne faca o analiza privind posibilitatea finantarii in parteneriat public-privat.

￢ Un sfert din autostrazi sunt la noi, conform legii, cam anul acesta, maxim anul viitor, trebuie sa fie la noi tot ce inseamna investitii.

Sorin Chinde, vicepresedinte, Grampet Group

￢ Fara o infrastructura moderna, reparata, nu putem vorbi despre un transport feroviar performant, despre un transport feroviar care sa asigure calitate la costuri rezonabile.

￢ Fiind o afacere care este dedicata 100% transportului feroviar, avem atat constructie de material rulant, vagoane de marfa, cat si de calatori.

￢ Trenul Leone este facut 100% cu finantari proprii. Si acum avem aprobare sa utilizam combustibil de generatia a doua, astfel incat el sa poata fi considerat un tren verde.

￢ Dezvoltarea o putem face pe o infrastructura pentru care exista niste angajamente de imbunatatire, dar lucrurile nu sunt foarte incurajatoare. Pe coridorului IV Constanta -Curtici 830 km modernizarea a inceput in anul 2001. Astazi mai sunt de modernizat mai mult de jumatate din acest coridor.

￢ Marea majoritate a fondurilor s-au dus catre autostrazi. Transportul feroviar are 40 de mil. de tone de marfuri, transportul rutier are 300 de mil. de tone.

Sa transferi in patru ani 100 de mil. de tone dintr-un mod de transport intr-altul este imposibil, in conditiile in care nu exista niciun fel de program de finantare, niciun fel de politica de a transfera aceste volume.

￢ Ar trebui deschisa infrastructura feroviara pentru investitii private. Guvernul, CFR SA, isi propune ca pana in 2030 sa modernizeze, sa reabiliteze, ca sa spun mai bine, 6.000 de km de cale ferata, dar 4.000 raman de izbeliste.

Adrian Sandu, secretar general, ACAROM

￢ Suntem la 550.000 de autovehicule produse in Romania. Daca am avea decizia politica, am putea ajunge la 1 milion de autovehicule facute in Romania in 2027. Avem posibilitati de a atrage constructori de vehicule si de componente.

￢ In ceea ce priveste productia de componente, 70% din cifra de afaceri generata in Romania, undeva la 35 de miliarde de euro anual, se duce catre fabricile din vestul Europei.

￢ Romania poate fi competitiva in continuare daca vom avea stabilitate economica, stabilitate fiscala. Si avem nevoie de o decizie politica, fiindca vorbim de valul care vine in Europa, din zona Chinei. Fie ne adaptam si mergem cu valul, fie ramanem in urma si culegem scoici

￢ Am vazut in ultimii ani o specializare pe proiecte. Mioveni a devenit fabrica pilot pentru Duster Bigster, uzina de la Craiova a devenit uzina pilot pentru electrice. Renault a preferat sa transfere vechiculele de volum mare in Maroc si vedem aceasta specializare, care, desi a dus la o scadere a volumelor, aduce o valoare adaugata mai mare pentru modelele respective.

￢ Noi avem in plus competentele din industria auto si reteaua de furnizori, pe care nu multe tari le au. Inca avem forta de munca.

Stefan Surcel, Head of Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox

￢ Venim dupa un 2025 record ca cerere in piata, desi nici anul trecut n-a fost neaparat record din punct de vedere al livrarilor. Anul acesta speram sa recuperam. Anul trecut s-au livrat 320.000 mp si erau in constructie 350.000mp.

￢ Anul acesta, cel putin pe primul trimestru, vedem o incetinire a tranzactiilor. Firmele mari as zice ca deja si-au stabilizat hub-urile in tara si vedem cererea impartindu-se intre renegocieri de contracte ale chiriasilor deja existenti si cerere noua. Am vazut 250.000mp tranzactionari.

￢ Apar nume noi, dar n-au aparut neaparat in primul trimestru, ci ele cumva tatonau piata de anul trecut.

￢ Chiriile sunt destul de stabile in ultimii 3-4 ani. Poate o sa vedem o mica crestere la final de 2026. In orasele cu stoc disponibil avem 4,2-4,3 euro /mp, iar Bucurestiul si orasele regionale sunt un pic mai ridicate, pe la 4,5-4,7 euro/mp, la care se adauga costuri de operare.

￢ In Moldova vedem ca se deschid noi huburi de curierat, distributie, logistica, dar nisat, pe zona respectiva. La Constanta vedem ca stocul logistic e inca foarte mic. Toate huburile de acolo deservesc zona respectiva, similar cu ce vedem in Moldova. Centrul inca ramane in Bucuresti.

Andrei Marian, Business Development Director, CTP

￢ Chinezii, cand se uita la Europa, se uita intai la politica. In Romania ii atragi mai greu, fata de Ungaria sau Serbia, unde e o orientare China friendly. Dar acum avem un jucator care se uita aici, vrea sa investeasca si ne-a zis ca acum doua saptamani s-ar fi dus in Ungaria, dar acum nu se mai duce. E important pentru noi.

￢ Vedem producatori de suprafete medii care vin dinspre vestul Europei spre noi. Este un trend de near shoring.

￢ Vedem multe renegoieri. Nu doar pentru ca se termina contractul. Ci sunt renegocieri legate de locatie, unde gasesc forta de munca. Nu mai e doar despre pret. Noi prelungim cu 3-4 ani inainte sa se termine contractul.

￢ Cel mai cautat acum este segmentul de productie. 30% din ce facem anul acesta este pentru productie. Am vazut prelungiri si renegocieri la chiriasi de productie.

￢ Vrem sa crestem cam 10% pe an. In cei 12 ani de cand suntem prezenti pe piata din Romania, motoul nostru este full spead ahead si asta incercam sa facem anul asta. Avem un pipeline de constructie de 290.000mp

Mariana Anghel, Director General, Amco

￢ Primul trimestru a fost impartit in doua sectiuni. Cereri pe partea de a repara si a fi atent la ceea ce deja ai in depozit, respectiv zona de service si de mentenanta. Dar in aceeasi egala masura se vede ca clientii nostri sunt pregatiti din ce in ce mai mult pentru a avea o predictibilitate in ceea ce urmeaza in viitor.

￢ Avem din ce in ce mai multe cereri pe zona de automatizare, astfel incat sa putem eficientiza si fluxul, si o livrare mai rapida, cu o capacitate mai densa de stocare. Ne asteptam ca 2026 sa fie anul tehnologiei.

￢ Discutam de drumul de la depozitul mare catre depozitul mic, dar si de capacitatea de a livra mai rapid. Se spune ca avem autostrazi cu o capacitate de transport mult mai rapida, dar noi ne gandim ca in aceeasi egala masura nu trebuie sa risipim timpul salvat pe sosea la incarcarea in rampa. Tocmai de asta venim cu aceste solutii de incarcare automata a camioanelor prin conveioare retractabile.

￢ Oamenii sunt inlocuiti treptat cu automatizarea, dar nu pentru ca vrem, ci pentru ca trebuie. Cu un minim de personal si instruire minimala putem dubla capacitatea de livrare a marfurilor.

Radu Dinescu, secretar general, UNTRR

￢ Luna martie a creat niste probleme fantastice in ceea ce priveste nevoia de a transfera costurile suplimentare datorate pretului la motorina catre clienti.

￢ Unii clienti foarte mari din automotive refuza sa accepte orice crestere de tarif din partea transportatorilor, ceea ce ii pune intr-o situatie extrem de delicata.

￢ Am vazut o abordare din partea unor producatori sau a unor companii din retail ca trebuie sa creasca produsul final la raft cu 6- 12%, ca a crescut motorina si transportul, ceea ce e absolut fals. Nu pot sa atribuie transportului rutier aceasta crestere.

￢ Ponderea costului cu transportul rutier in pretul final la raft al produselor in Romania este in medie de 2,6%.

￢ Abordarea asta in care se atribuie doar transportului rutier potentiale cresteri, cred ca ar trebui sa fie investigata inclusiv de Consiliul Concurentei

￢ Bancile se uita stramb in perioada asta. Cand ai nevoie de bani, nu-i primesti. Cand o sa fie bine, ii primesti. Foarte multe firme se afla in mare dificultate in perioada asta.

￢ Cred ca infrastructura si modurile de transport in Romania trebuie sa fie dezvoltate pentru a atrage mai multa marfa si mai multi pasageri. Ma uit la niste investitii ratate chiar la feroviar, in PNRR.

Roxana Mircea, managing partner, REI Finance Advisors

￢ Asteptam cateva scheme de la Ministerul Transporturilor pentru vehicule electrice. Piata are apetit pentru a diversifica business-urile, pentru a face statii de Incarcare. Avem 250 mil euro pe fiecare axa si vom vedea in urmatorii 2 ani multa electrificare in Romania. @Trendul de crestere pe masini electrice continua si are sens sa iti pui panouri fotovoltaice, statii de incarcare.

￢ Asteptam alte 5 mld euro de la Ministerul de Finante. Dar e nevoie si de scheme mici, ca sa ajuti sa creasca 500-600.000 de companii care se chinuie la 100.000 euro cifra de afaceri.

￢ Recomand pregatirea proiectelor de electrificare din timp, firmele sa se intereseze ce spor de putere pot primi pe locatia respectiva.

￢ Facem prea multa politica si nu avem o politica de tara. Avem multe companii din zona de productie care spun ca este mai scump in Romania decat in Marea Britanie. Trebuie sa ne gandim ce solutii avem cu energia. Trebuie sa ne gandim mai mult la strategie, la investitii, ce solutii trebuie sa adoptam dupa 2028. Altfel nu vom mai fi competitivi. Putem veni cu scheme atractive si sa aducem investitii in Romania. Iar antreprenorii trebuie sa aiba curaj si sa iasa cu produsele si serviciile lor si in afara.

Bogdan C. Nitu, director general, TSG Romania

￢ Instalarea statiilor electrice este cel mai simplu lucru din ecuatia electrificarii. Romania are nevoie de infrastructura si aici vom vedea cheltuielile mari.

￢ In zona de instalare de statii electrice, avem 6-7 jucatori mari care au peste 2500 de statii in Romania. Noi asiguram mentenanta la aproape jumatate dintre ele. Din pacate, sunt si investitii facute total fara cap in zona de statii instalate pe domeniu public, fara mentenanta, fara absolut nimic. Bani aruncati pe fereastra.

￢ Cred ca noul buzz word dupa partea de solar este zona de baterii. Uniunea Europeana trebuie sa se hotarasca ce vrea, fiindca sa spui ca vrei panouri fotovoltaice si baterii, dar nu vrei produse chinezesti e un pic ridicol. Nu exista dezvoltare rapida in zona de electrificare si nu exista solutii viabile pentru panouri fotovoltaice si pentru baterii daca nu acceptam producatori chinezi.

￢ E bine sa stabilim reguli si trebuie sa spunem clar ce vrem si in ce conditii. Insa avem nevoie de un parteneriat cu firmele din China.

￢ Romania este in pragul unei cresteri majore, care se datoreaza antreprenorilor romani, IMM-urilor. In ultimii 35 de ani, antreprenorii privati din Romania au reusit sa faca o treaba excelenta.