Business international

In urma cu doi ani, marii industriasi ai Europei s-au adunat in orasul Antwerp, inima industriala a Belgiei, pentru a complota contra pachetului de masuri Green Deal elaborat de Comisia Europeana pentru a face din Europa liderul mondial in lupta cu schimbarile climatice. Aceste masuri sunt o povara grea suplimentara in special pentru industriile grele, mari consumatoare de resurse si energie, care au de infruntat si concurenta mai ieftina din Asia.

La summitul industrial de la Antwerp de anul acesta, organizat ieri, invitati speciali au fost cei mai puternici lideri ai Europei, presedinta CE, Ursula von der Leyen, presedintele Frantei, Emmanuel Macron si cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Participarea lor, spun analistii, subliniaza retragerea politica a sustinerii pentru Green Deal din cauza noilor prioritati economice: reindustrializare, reinarmare, imbunatatirea competitivitatii pentru ca UE sa ramane relevanta la nivel global si ofensiva Made in Europe. Pentru industria din Europa de Est, Antwerp este o alta planeta.

Otelariile din Germania inunda piata din Polonia cu otel ieftin, la preturi cu care producatorii locali nu pot concura. Ei sperau la o imbunatatire in urma introducerii tarifelor CBAM (mecanismul de ajustare a carbonului la frontiera), dar nu a fost asa. Principalul motiv al lipsei de competitivitate in cazul otelului polonez sunt preturile prea mari ale energiei din Polonia. Industria cere urgent reduceri de taxe sau orice fel de alt ajutor insa guvernul se misca greu. Problema este inca in faza de discutie, scrie Puls Biznesu (PB).

Potrivit ziarului, furnizorii germani ofera clientilor polonezi produse din otel, cum ar fi bare din otel-beton si tabla laminata la cald, la preturi semnificativ mai mici decat producatorii locali. "In ianuarie, aproximativ 40.000 de tone de bare din otel-beton au intrat din Germania pe piata noastra semnificativ mai ieftine decat cele produse local", spune Przemyslaw Sztuczkowski, CEO al Cognor, citat de PB. Cantitatea este de doua ori mai mare decat cea de otel importat din Ucraina, a precizat el.

Diferentele de pret sunt o problema existentiala pentru otelariile poloneze. In ianuarie, armaturile costau in jur de 2.650 zloti (629 euro) pe tona pe piata poloneza, in timp ce produsele echivalente germane erau disponibile pentru 2.400 zloti (569 euro) pe tona. Situatia este similara si pentru tabla laminata - produsele fabricate in Polonia au un pret de aproximativ 800 euro (3.370 zloti) pe tona, in timp ce produsele germane sunt cu 30-40 de euro (126-168 zloti) mai ieftine, o diferenta de 5%. Aceasta diferenta a fost si mai pronuntata la inceputul anului. Procentul este mic, dar pentru un client care cumpara in cantitati mari, conteaza.

Siderurgistii se tem ca daca nu se schimba nimic ar putea intra in faliment inainte ca guvernul sa implementeze masurile de ajutor promise. De luni de zile otelarii solicita plafonarea pretului energiei la 250 zloti (59 euro) pe MWh, in timp ce cotatiile spot actuale depasesc adesea 100 euro (470 zloti). Ministerul dezvoltarii si tehnologiei lucreaza la reglementari adecvate, dar nu au fost inca luate decizii specifice. Situatia pune industria siderurgica poloneza intr-o pozitie dificila.

Daca importurile din Germania continua sa creasca, producatorii polonezi s-ar putea sa nu supravietuiasca daca nu vor fi implementate solutii sistemice pentru a echilibra conditiile de concurenta cu furnizorii straini. Ca producatorii germani reusesc sa exporte otel la preturi mai mici decat cele ale concurentei poloneze nu inseamna ca industria de acolo nu are probleme. Avantajul costurilor mici cu energia s-a dus cand tara nu a mai avut acces la gazele ieftine din Rusia. Apoi, criza prelungita din industria auto si din exporturi se traduce prin criza in sectorul otelului. Anul trecut, productia de otel a Germaniei s-a redus cu peste 10%. Insa guvernul de la Berlin pare sa fie mai interesat de soarta metalurgiei.

Cancelarul Merz sustine protectionismul (patriotismul) european reprezentat de tarifele pe importuri. De asemenea, in noiembrie anul trecut a convocat un summit al otelului in care reprezentanti ai guvernului, industriasii din sector si sindicatele au discutat modalitati de a ajuta industria. Participantii au convenit ca protejarea industriei otelului este vitala pentru suveranitatea industriala a Germaniei. Iar Merz a subliniat ca preturi competitive ale energiei sunt cruciale pentru sectoarele cu consum mare de energie, cum este cel al otelului. Guvernul a anuntat atunci ca masurile existente de ajutor, cum sunt renuntarea la taxa de depozitare a gazelor, tarifele de retea si reducerea taxei de electricitate la cel mai redus nivel acceptat de UE, vor reduce costurile pentru industrie cu 6,5 miliarde de euro. In plus, guvernul lui Merz implementeaza un pachet substantial de masuri de sprijin pentru protejarea industriilor cu consum mare de energie, o initiativa cheie in acest sens fiind subventionarea si plafonarea pretului electricitatii la 5 eurocenti pe kWh timp de trei ani, incepand de la 1 ianuarie 2026. In 2024, importurile din China au reprezentat aproape 40% din importurile de otel ale UE. De asemenea, in Uniune au ajuns in 2024 circa 45% din exporturile totale de otel ale Indiei.